„Nu avem restrictii de finantare”, a declarat presedintele Rusiei, Vladimir Putin, la o adunare a liderilor militari in decembrie. „Tara, guvernul vor oferi orice va cere armata.” La optsprezece luni dupa razboiul sau din Ucraina, Putin pare sa se tina de aceasta promisiune.
Dar o face din ce in ce mai mult in detrimentul altuia, nespus, compact cu poporul rus: sa mentina stabilitatea economica acasa.
Cu cateva saptamani inainte de acea intalnire din decembrie, Putin a semnat in lege un buget care aloca 4,98 trilioane de ruble – 52 de miliarde de dolari la cursul de schimb actual – pentru „aparare nationala” in 2023, putin mai mult decat cheltuielile de anul trecut. Dar, potrivit unui document guvernamental vazut de Reuters la inceputul acestei luni, aceasta prognoza a fost acum dublata la 9,7 trilioane de ruble (101 miliarde de dolari). Este de aproape trei ori mai mult decat a cheltuit Rusia pentru aparare in 2021, inainte de invazia sa pe scara larga a Ucrainei in februarie 2022.
Aceste cifre sunt probabil sa subestimeze totalul cheltuit pentru efortul de razboi al Rusiei. Institutul International de Cercetare a Pacii din Stockholm, care urmareste cheltuielile militare din intreaga lume, estimeaza ca linia „apararii nationale” din bugetele oficiale ale Rusiei reprezinta doar aproximativ trei sferturi din total. cheltuielile militare.
Richard Connolly, specialist in economia rusa la Institutul Regal al Serviciilor Unite pentru Studii de Aparare si Securitate, sugereaza, de asemenea, ca cheltuielile militare in acest an vor depasi cu mult 100 de miliarde de dolari. El a spus ca, inainte de razboi, Rusia improsca in mod obisnuit aproximativ 3-4% din produsul sau intern brut anual pentru aparare, dar acum ar putea fi intre 8% si 10%.
Daca se tine cont de pretul bunurilor si serviciilor din Rusia, echivalentul in dolari pentru 2023 pare si mai mare, probabil mai aproape de 300 de miliarde de dolari, estimeaza Janis Kluge, asociat senior la Institutul German pentru Afaceri Internationale si de Securitate.
Amploarea Kremlinului fata de fortele sale armate a avut deja un cost economic mare.
Deficitul bugetar al Rusiei – diferenta dintre cheltuieli si venituri – s-a extins brusc de la inceputul razboiului, deoarece veniturile din exporturile de petrol si gaze au fost afectate de sanctiunile occidentale si de reduceri mari pentru cumparatorii ramasi. Preturile mai mici la energie in acest an si reducerile de productie menite sa le sustina au adaugat la presiune.
Veniturile din sectorul petrolului si gazelor au fost cu 41% mai mici in perioada ianuarie-iulie decat in aceeasi perioada din 2022.
Asta inseamna ca guvernul trebuie sa se imprumute mai mult. Datoria guvernamentala, in prezent la 14,9% din PIB, urmeaza sa creasca.
„Ne vom mari datoria, aceasta este o situatie fara speranta. Va trebui sa facem acest lucru pentru ca partea noastra de cheltuieli este in crestere”, a declarat luna trecuta ministrul adjunct al finantelor Irina Okladnikova. Planul este de a ramane in „limita sigura” de 20% din PIB, a adaugat ea. (Rusia este inca una dintre cele mai putin indatorate tari din lume datorita, in parte, castigurilor sale din energie si alte marfuri.)
Exporturile Rusiei sunt inca mai mari decat valoarea importurilor sale, in ciuda unui impuls pentru acestea din urma din cauza cheltuielilor militare considerabile. Dar acel excedent a scazut cu 85% in prima jumatate a anului, comparativ cu aceeasi perioada din 2022, aducand tara periculos de aproape de un deficit.
Tarile care au un astfel de deficit de „cont curent” se bazeaza de obicei pe intrarile de capital strain. Dar aceasta este o optiune mai mica pentru Moscova, din cauza sanctiunilor, a declarat pentru CNN Liam Peach, economist senior pentru pietele emergente la Capital Economics.
„Rusia nu poate imprumuta din strainatate, este blocata pe pietele de capital occidentale”, a spus Peach.
In plus, Rusia nu poate profita de ponderea mare a rezervelor valutare ale bancii sale centrale care sunt inghetate in Occident. Asta inseamna ca ar putea fi fortata sa reduca importurile.
Surplusul care dispare rapid a contribuit la deprecierea rublei, potrivit bancii centrale ruse. Moneda a pierdut mai mult de 30% din valoarea sa in acest an, slabind peste 100 de ruble fata de dolar la inceputul acestei luni.
Rubla ar putea scadea si mai mult, a declarat Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internationale si de Securitate pentru CNN.
„Ultimul lucru pe care ei [guvernul] il doresc este ca rusii sa-si piarda increderea in moneda rusa si apoi, la un moment dat, poate sa inceapa sa schimbe toate rublele in valuta, pentru ca atunci ai avea un cerc vicios. Si asta ar putea crea intr-adevar un fel de criza valutara in Rusia”, a spus el.
O rubla mai slaba se traduce in cresterea preturilor, a declarat banca centrala a Rusiei pe 15 august, cand si-a majorat rata principala a dobanzii cu 3,5 puncte procentuale, pana la 12%, la o intalnire de urgenta programata in graba. Factorii politici au spus ca decizia – luata a doua zi dupa ce rubla a atins un minim de 17 luni in raport cu dolarul – a fost „vizata sa limiteze riscurile de stabilitate a preturilor”.
Inflatia anuala a preturilor de consum a atins 4,3% in iulie, depasind tinta bancii centrale de 4%.
S-ar putea sa fie nevoie de mai multe cresteri ale ratelor de dobanda sau chiar reintroducerea controalelor care vizeaza mentinerea dolarilor in Rusia, chiar daca este posibil sa incetineasca cresterea economica.
Cresterea cheltuielilor militare creste, pe de alta parte, productia industriala a Rusiei si, odata cu aceasta, PIB-ul. Luna trecuta, Fondul Monetar International si-a imbunatatit prognoza pentru cresterea PIB-ului tarii in acest an la 1,5% de la 0,7% preconizat in aprilie, mentionand ca „un stimul fiscal mare” a determinat puterea economica a Rusiei.
Cu toate acestea, „nu este genul de crestere de care ar trebui sa ne bucuram”, a spus Alexandra Suslina, un economist independent care a parasit Rusia la scurt timp dupa invazie.
„Daca produceti un rezervor, acesta are, desigur, o contributie mare la cresterea formala a PIB-ului. Dar acel rezervor nu va ara un camp… nu te va ajuta sa inveti oamenii sau sa le dai tratament medical. Acesta nu este un stimul pentru dezvoltarea pe termen lung”, a spus ea pentru CNN.
„Alegeri grele”
Economistii recunosc ca economia Rusiei a avut pana acum performante mai bune decat se astepta. Suslina sustine ca rezistenta traditionala a poporului rus a servit drept „resursa suplimentara”.
„Mostenirea sovietica i-a invatat pe oameni sa traiasca literalmente in saracie, sa nu se bazeze pe nimic”, a spus ea. „Si sunt pregatiti sa ramana mult timp in acel mod de supravietuire.”
Alexandra Prokopenko, un cercetator nerezident la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin, a adaugat ca factorii de decizie si intreprinderile rusi au fost, de asemenea, adepti in gestionarea crizelor.
Dar stresul asupra economiei se intensifica.
Desi preturile petrolului au crescut de la sfarsitul lunii iunie, acestea sunt inca cu mult sub maximele de anul trecut, ceea ce a ajutat Moscova sa reziste impactului sanctiunilor. Veniturile sale din exporturile de petrol in iulie au fost cu 4,1 miliarde de dolari mai mici decat in urma cu un an, potrivit estimarilor Agentiei Internationale pentru Energie.
„Rusia se afla intr-o pozitie in care pur si simplu nu poate trai cu un pret mult mai scazut al petrolului. Stabilitatea macroeconomica depinde de mentinerea pretului petrolului la nivelurile actuale”, a spus Peach de la Capital Economics.
Prokopenko a spus ca Rusia ar putea fi capabila sa finanteze razboiul pentru inca un an sau cam asa ceva, dar daca va continua, guvernul va trebui sa faca „alegeri grele”.
„Compensatiile vor fi ca vor trebui sa creasca taxele sau sa reduca cheltuielile pentru infrastructura, cum ar fi construirea de drumuri si intretinerea podurilor, deoarece cheltuielile militare vor solicita din ce in ce mai mult [din buget]”, a spus ea pentru CNN.
Peach este de acord, spunand ca, in viitorul apropiat, Rusia va trebui sa-si astupe deficitul bugetar si ar putea creste taxele pe sectoarele cele mai profitabile ale economiei, cum ar fi bancile si companiile energetice.
„Cele mai mari firme din Rusia vor deveni din ce in ce mai supuse celor de la putere. Costul unei implicari mai mari a statului, al izolarii de Occident si al unui angajament continuu fata de obiectivele militare va fi de a slabi perspectivele de crestere si standardele de trai ale Rusiei”, a scris el intr-o nota luna trecuta.
