Doua din trei persoane sufera de gastrita. Afectiunea nu este intotdeauna insotita de simptome digestive suparatoare, de aceea poate fi diagnosticata numai prin gastroscopie si biopsie a mucoasei gastrice Continutul stomacului este acid: peretii sai secreta nu mai putin de trei litri de suc gastric pe zi, care este necesar procesului de digestie.
In mod normal, acest lichid acid nu “atacai stomacul, deoarece natura a prevazut si o protectie: peretii acestuia sunt captusiti cu un strat protector, numit mucus. Dar, atunci cand exista un exces de aciditate, mucoasa gastrita are de suferit si apar problemele: senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului (pirozis), jena epigastrica, balonare postprandiala, scaderea apetitului, senzatie de stomac plin, inflamarea mucoasei. Uneori insa, gastrita este asimptomatica, deci nu se manifesta in niciun fel.
Cauze si manifestari
Din ce cauza se ajunge la exces de aciditate? Consumul de alcool, unele medicamente care irita mucoasa gastrica (aspirina, analgezice, antiinflamatoare), abuzul de cafea, fumatul, unele boli infectioase, stresul, infectia cu Helicobacter Pylori, mesele copioase, consumul de alimente prea calde sau prea reci, prea grase sau prea condimentate etc. pot determina producerea unei cantitati excesive de suc gastric sau pot deteriora mecanismele de protectie ale stomacului impotriva aciditatii. Uneori, desi simtim arsurile la stomac, senzatia provine de la esofag, din cauza sucului gastric ce refuleaza in esofag – este vorba de refluxul gastro-esofagian. Alimentele ingurgitate urmeaza un traseu bine stabilit: din gura, ele trec in esofag, iar de aici ajung in stomac.
De obicei, dupa ce mancam, orificiul (sfincerul) esofagului se inchide, iar sucul gastric sau alimentele nu mai pot urca in esofag. Atunci cand muschii acestui sfincter nu mai functioneaza bine (slabesc sau se destind anormal), sucurile gastrice (acidul clorhidric si pepsina) pot ajunge din stomac in esofag. Mucoasa esofagului, neputand face fata “asaltuluii se irita si se inflameaza. In cazul aciditatii crescute in stomac, simptomele apar la una-trei ore dupa masa si au o durata variabila, de la cateva minute la cateva ore: senzatii de arsura in partea de jos a pieptului, gust acid sau amar, dureri de stomac. In cazul refluxului gastro-esofagian, manifestarile sunt: senzatie de arsura in spatele sternului, cu tendinta de a urca spre gat, regurgitatii acide.
Cum o tratam?
Diagnosticul se poate stabili numai prin investigatii de specialitate (radiografie, gastroscopie) si/sau biopsie a mucoasei gastrice. Gastrita acuta hiperacida (provocata de obicei de mese copioase, consumul excesiv de alcool, administrarea unor medicamente) se va trata cu un medicament din clasa: antiacide (substante alcaline care neutralizeaza secretia acida); antisecretorii (inhiba secretia acida: ranitidina, famotidina); pansamente gastrice (formeaza pe mucoasa gastrica un strat protector care ajuta la refacerea acesteia).
Crizele sunt intense si dureaza doua-cinci zile. Netratata corespunzator, gastrita acuta revine tot mai frecvent si, in timp, trece in forma cronica. Gastrita cronica este caracterizata prin senzatii de presiune si arsura in epigastru, dureri surde permanente, care uneori iradiaza spre spate, mai ales la schimbarea de pozitie sau la miscare.
Neglijata la randul ei, gastrita cronica se agraveaza si poate conduce la aparitia ulcerului gastro-duodenal sau chiar a cancerului gastric. O complicatie ce poate aparea atat in gastrita acuta, cat si in cea cronica este hemoragia gastrica. Daca se evidentiaza infectia cu Helicobacter Pilory in mucoasa gastrica, medicul va recomanda si un antibiotic, de obicei amoxicilina asociata cu metronidazol. Asadar, daca sunt prezente unele simptome gastrice neplacute, nu ezita sa te adresezi medicului.
Masuri igieno-dietetice
Fie ca este vorba de gastrita acuta sau de gastrita cronica, tratamentul medicamentos nu este suficient. Trebuie sa respecti si un regim igieno-dietetic adecvat, pentru a elimina factorii iritanti. In majoritatea cazurilor, problema dispare daca se aduc cateva modificari regimului alimentar sau stilului de viata: * Evita alimentele care pot da senzatia de arsura la nivelul stomacului prin stimularea secretiei de acid gastric: condimente, cafea, bauturi carbogazoase si cele care contin cafeina, alimente cu continut ridicat de grasimi, prajeli, alimente pe baza de rosii, cele cu menta sau cu salsa, ceapa, ciocolata, alcool, fructe acidulate (in special lamaia, merele acre), dulciuri si alimente care contin conservanti, arome artificiale si coloranti.
Consuma cu prudenta cruditatile si leguminoasele.
In primele doua-trei zile de la aparitia simptomelor mananca doar alimente usoare, bine fierte, de preferat sub forma lichida si semi-solida: supa, supa-crema, piure (telina, morcov, patrunjel, pastarnac). Printre alimentele care reduc senzatia de arsura la stomac se numara smantana (alege una cu continut scazut de grasimi), branza de vaci, laptele dulce.
Mesteca bine alimentele si incearca, pe cat posibil, sa imparti mesele in portii mici si dese, ca sa nu-ti suprasoliciti stomacul. De asemenea, evita sa mananci seara tarziu.
Nu face efort fizic imediat dupa masa.
Lasa sa treaca 30 de minute inainte sa te apuci de treaba sau sa cari o greutate.
Nu te intinde in pat imediat dupa ce ai mancat – pozitia alungita favorizeaza aparitia refluxului gastro-esofagian, una dintre cauzele arsurilor.
In cazul in care suferi de reflux gastro-esofagian, nu purta haine prea stranse pe talie si nu exagera cu efortul fizic, care s-a constatat ca poate declansa adeseori arsuri la stomac.
Ar fi bine sa renunti la tigari sau macar sa incerci sa le reduci. De asemenea, evita alcoolul.
Remedii cu plante medicinale
Plantele medicinale ne pot fi de mare ajutor in tratarea gastritei. In numeroase situatii, problema se rezolva cu ajutorul remediilor naturiste, fara a mai fi nevoie sa se apeleze la medicamente.
Galbenele. Reduc senzatia de arsura gastrica, dar si durerile de stomac. Componentii sai activi ajuta la refacerea mucoasei gastrice. Se prepara decoct: se pun 40 g planta la un litru de apa rece si se fierb 15 minute. Se filtreaza si se beau cel mult trei cani pe zi, pe o durata de maximum doua saptamani. Nu relua cura decat dupa 6 saptamani. Atentie! Planta este contraindicata celor care sufera de hipertensiune.
Salcam. Calmeaza senzatia de arsura. Poate fi folosit o perioada indelungata de timp, atat pentru tratarea, cat si pentru prevenirea gastritei, deoarece nu are efecte secundare. Infuzia se prepara cu o lingura de flori la o cana cu apa clocotita; se beau doua cani pe zi. Se pot folosi si frunzele: peste doua lingurite de frunze se toarna 200 ml apa fiarta, se infuzeaza 15 minute; se beau doua-trei cani pe zi.
Lemn dulce. Protejeaza stomacul de sucul gastric si ajuta la refacerea mucusului care tapiteaza mucoasa stomacului. Este preferabil sa se utilizeze lemnul dulce in locul medicamentelor cu efect antiacid, deoarece este lipsit de toxicitate si nu are efecte negative. Se foloseste radacina plantei: una-doua lingurite de radacina rasa se lasa la macerat intr-o cana cu apa rece timp de 12 ore. Se bea o cana pe zi, timp de trei-patru saptamani.
Patlagina. Frunzele pot fi utilizate sub forma de infuzie sau sub forma de pulbere (din frunze uscate). Din pulbere se ia cate o jumatate de lingurita de trei ori pe zi. Infuzia se prepara din doua linguri de planta la o cana cu apa clocotita, se lasa sa infuzeze 10-15 minute, apoi se strecoara. Se bea cate o inghititura buna la fiecare doua-trei ore. Patlagina poate fi folosita in acelasi mod si pentru tratarea ulcerului gastric. * Ghimbir. Ceaiul de ghimbir diminueaza rapid pirozisul. La o cana cu apa clocotita se pune o lingura de radacina proaspata de planta. Se lasa sa infuzeze 10-15 minute, apoi se strecoara. Se beau doua-trei cani pe zi.
Musetel. Calmeaza senzatia de arsura, durerile si reduce inflamatia. Se adauga la un litru de apa fiarta 30 g de planta (circa doua linguri), se acopera vasul si se lasa sa infuzeze 30 de minute. Se beau una-trei cani pe zi, intre mese. *
Coada calului este un remediu excelent pentru scaderea aciditatii gastrice. Se fierbe o lingurita de planta in 250 ml apa timp de 15 minute. Din acest decoct se beau doua-trei cani pe zi.
Sunatoare. Este un excelent pansament gastric. Infuzia se prepara din una-doua lingurite de planta la 200 ml apa clocotita. Se beau doua cani pe zi: jumatate de cana inaintea meselor, jumatate dupa. *
Busuioc. Se pun 30 g de planta intr-un litru de apa fierbinte, se lasa sa infuzeze 10 minute, apoi se filtreaza. Se bea cate o ceasca la finalul fiecarei mese. caseta:
Cura cu argila
La prepararea apei de argila se folosesc numai ustensile de sticla sau de lemn (nu plastic sau metal). Intr-un pahar de sticla sau o cana de portelan se pun 100-150 ml apa. Se adauga o lingurita plina de argila (sau un bulgaras de marimea unei nuci mici). Pregatirea se face de seara. Inainte sa se bea, se amesteca bine apa cu o spatula de lemn si se bea rapid, asa tulbure, cu 30 de minute inainte de masa. Procedeul se repeta de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Cura dureaza trei saptamani.
Cura cu sucuri de legume Suc de cartofi.
Este un remediu excelent in caz de gastrita, gaze la stomac, digestie proasta, ulcer gastro-intestinal deoarece amelioreaza rapid simptomele. Se foloses doar cartofi sanatosi, neincoltiti, se curata si se introduc imediat in apa. Apoi se spala, se taie cubulete si se storc cu storcatorul. Se bea cate o jumatate de pahar (100 ml) de suc proaspat extras din cartof crud cu cateva minute inaintea celor trei mese principale. Pentru a-i atenua gustul fad, se poate adauga suc de morcovi sau o lingurita de suc de lamaie. Tratamentul se urmeaza timp de 10 zile consecutiv, apoi se fac 10 zile pauza, dupa care se repeta cura pentru alte 10 zile.
Suc de varza.
Cura cu suc de varza proaspata este recomandata in caz de gastrita cronica, ulcer gastro-duodenal, afectiuni hepatice si obezitate. Primele foi exterioare se arunca, apoi se desfac celelalte foi ale verzei, care se spala bine si se scurg de apa. Sucul poate fi obtinut fie cu storcatorul electric, fie maruntind foile si trecandu-le de doua ori prin masina de tocat. Se bea cate o jumatate de pahar de suc de trei-patru ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa. Sucul poate fi pastrat la frigider, dar nu mai mult de 24 de ore. Cura dureaza trei-patru saptamani.
Suc de morcovi.
Este indicat in dischinezii biliare, gastrite hiperacide si ulcere gastro-intestinale, chiar si in cele cu hemoragii. Dupa ce se spala bine si se maruntesc, se storc cu storcatorul electric. Sucul se consuma imediat dupa preparare. Se bea cate o jumatate de pahar cu suc inaintea meselor principale, timp de doua saptamani.