Ieri s-a mai prăbuşit un mit! Cel al iubirii fierbinţi dintre “popor” şi tătucul Traian Băsescu. Celor care au pus la cale agitaţia din Piaţa Universităţii le-a scăpat un lucru: participarea mai mult decât jalnică, din punct de vedere numeric, arată că românii au cu totul şi cu totul alte treburi decât să fie chibiţi în războiul dintre două tabere politice. Adunarea din Piaţa Universităţii s-a vrut o demonstraţie de forţă politică. Nu şi-a atins scopul. Că toată povestea de ieri a fost organizată de cineva e evident. A spus-o, în naivitatea sa proverbială, chiar Traian Boc. Mă scuzaţi, Emil Boc! “Acţiunile spontane care sunt organizate nu au nicio legătură cu Partidul Democrat”, a declarat, ieri, liderul PD. Păi dacă sunt “spontane”, cum să fie “organizate”?…
Cum a început manifestaţia de ieri s-a văzut: câteva zeci de clienţi ai instituţiilor geriatrice au dat tonul. Lor li s-au adăugat obişnuiţii gură-cască. Apoi, câteva sute de tineri entuziaşti. Şi, în cele din urmă, grosul: activiştii PD şi PLD. În sfârşit, la ora 19.00, ora de maximă audienţă aleasă strategic de preşedinte pentru a se adresa susţinătorilor, în Piaţa Universităţii vociferau între două şi trei mii de mitingişti. Cam puţin pentru o dragoste atât de fierbinte! Un meci de mijlocul clasamentului din Liga I adună 10.000 – 15.000 de microbişti la un loc…
Mitul mai are de trecut totuşi un hop: referendum sau noi alegeri prezidenţiale? Acolo se va vedea cu adevărat dacă relaţia “popor” – Băsescu are vreo bază. Dacă va ieşi iar sub 50% din electorat, atunci Traian Băsescu are o problemă. Dar de ce referendum sau alegeri? Pentru că nu ştim ce va fi. Pentru că declaraţia “îmi voi da demisia în cinci minute după votul parlamentului” a rămas o simplă promisiune neacoperită. Încă una din multele de acest gen. Deocamdată, până la întrunirea Curţii Constituţionale, avem un preşedinte în funcţie. Doar că el nu se mai numeşte Traian Băsescu, ci Traian Răzgândescu. Aşa cum, la Palatul Victoria, el are un adversar pe măsură: Călin Popescu Răzgândeanu. Răzgândescu a uitat de demisia promisă după suspendare. Răzgândeanu a uitat de demisia promisă pentru convocarea alegerilor anticipate. Asta am votat, asta merităm. Răzgândeanu şi-a motivat renunţarea la demisie prin “interesele României” aflată, atunci, la câteva luni de aderarea la UE. Ieri, Răzgândescu a spus că gesturile sale au ca argument suprem “interesele României”. Biată Românie!
Agitaţia de la Universitate s-a vrut o demonstraţie de forţă politică. Nu şi-a atins scopul. Românii au cu totul şi cu totul alte treburi.
