Vă propunem în această ediţie a Destinaţiilor Adevărul un periplu
prin ţara Haţegului. Călătoria noastră a făcut un ocol şi printr-o ţară
alăturată, cea a Zarandului, unde am văzut Muzeul Aurului de la Brad. Nu
am uitat să trecem, până a ajunge la Brad, şi pe la Geoagiu, o staţiune
cunoscută de pe vremea romanilor, unde apa izvorăşte din pământ gata
caldă, la 32 de grade Celsius. Dacă aveţi timp, înainte de Geoagiu
puteţi trece şi pe la casa lui Aurel Vlaicu, care se află în satul cu acelaşi nume. Atenţie la marcaje, să n-o rataţi.
De
la Geoagiu la Brad am ales un drum judeţean, unde am avut surpriza
neplăcută să se termine asfaltul, dar am văzut şi căprioare alergând pe
dealuri. Locuri neatinse, sate cu numai câţiva locuitori, din care pe
doi i-am şi ajutat să ajungă la destinaţie cu maşina. Aşa am aflat şi
despre o comoară care ar fi fost descoperită acum câţiva ani într-o mină
părăsită. Vorbind, mai tâziu, cu arheologii, am aflat că poveştile cu
comori se leagă de minele şi locurile părăsite, aşa cum fiecare castel
are un tunel subteran care duce te miri unde.
Din Brad am coborât
spre sud, în Deva: un oraş dominat de Cetate, unde de câţiva ani
funcţionează telecabina, de fapt un lift înclinat – aflăm de la
autorităţi denumirea corectă – care oferă o frumoasă perspectivă asupra
oraşului. În parc descoperim veveriţe, iar în centru statuile lui
Decebal şi Traian. Palatul Magna Curia, de lângă Consiliul Judeţean,
este aproape gata restaurat, urmând ca în septembrie să cadă şi ultima
schelă.
De la Deva am pornit spre sud, la Castelul Corvinilor. Am
văzut şi alte castele şi cetăţi, unele protejate de istorie, altele de
literatură, altele într-o paragină cruntă, precum Castelul General
Berthelot, deşi nu duce lipsă nici de istorie şi nici de legendă. În
jurul oraşului Haţeg se află o serie de biserici foarte vechi,
majoritatea din secolul XIII, dar şi vestigii dacice şi romane. Dacă nu
am mai reuşit să ajungem în Munţii Orăştiei, la cetăţile dacice, nu am
ratat Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala pe care romanii au dat-o
Daciei cucerite, la câţiva kilometri de locul bătăliei de la Tapae. În
zonă s-au găsit fragmente de dinozauri, iar două cuiburi cu ouă de
dinozauri pot fi văzute la muzeu, în Haţeg. Totodată, aici e unul din
locurile în care te poţi îndestula cu puritatea naturii. Cineva povestea
că turişti străini, aduşi în Parcul Naţional Retezat, ar fi căzut în
genunchi, în pădure, în faţa frumuseţii copleşitoare ce li se înfăţişa.
În Haţeg există paleontologie, istorie antică şi medievală,
spiritualitate creştină şi natură, o diversitate de obiective turistice
care ne-a copleşit. Vă invităm să o cunoaşteţi.
Atenţie la drumuri!
Judeţul
Hunedoara are cea mai extinsă reţea de drumuri judeţene din ţară, 1600
km, din care circa 1000 sunt asfaltate. Preşedintele Consiliului
Judeţean, Mircea Moloţ, spune că în acest moment se desfăşoară un amplu
program de asfaltare şi modernizare a drumurilor şi că în circa doi ani
turiştii vor fi mulţumiţi de calitatea drumurilor. În unele zone,
lucrările sunt în desfăşurare, cu inconvenientele inerente. Marcajele
lipsesc însă cu desăvârşire. şi nu vorbim numai de semnalizarea
monumentelor şi a intersecţiilor, ci şi de bornele kilometrice, pe care
rar le-am văzut. şi dacă mai apăreau, sporadic, scrisul de pe ele nu mai
era lizibil.
Cazare
Zona nu duce lipsă de
oportunităţi de cazare, atât în hoteluri, cât şi în pensiuni. Privind
prin prisma raportului preţ-calitate, o cazare la o pensiune din
apropiere de Deva s-a dovedit mult mai avantajoasă decât în centrul
oraşului, unde un hotel cu număr minim de stele cerea 170 RON pe cameră.
În general, la pensiuni, cazările oscilează între 50 şi 120 lei pe
noapte. Cea mai bogată ofertă de pensiuni este în zona Râu de Mori, unde
peisajul e mirific, iar pensiunile, dar şi noi case de vacanţă se
înşiră pe firul contorsionat al apei.
