10 ani de la cel mai bun film cu supereroi: „Watchmen”

Terry Gilliam a spus : „Watchmen este inadaptabil la cinema ”. TERRY GILLIAM este tipul care a regizat, printre alte nebunii narative suprareale si extrem de complexe, Brazilia. Adevarul este ca nu a fost singurul regizor care a incercat, fara succes, din moment ce comicul a devenit una dintre cele mai importante opere de cult ale secolului trecut.

Darren Aronofsky si Paul Greengrass au trecut si ei prin aceeasi transa . Dar este ca Watchmen nu este orice comic. In anii 80, cand copiii erau inca publicul tinta al benzilor desenate, un grup de autori care adunau sensibilitatile si preocuparile adultilor in creatiile lor au schimbat axa. Alan Moore a fost unul dintre ei si dupa ce a semnat cu DC i-a convins sa abordeze teme pentru adulti si sa ia un grup de personaje nu foarte recunoscute pentru a le plasa intr-o poveste foarte intunecata si foarte intortocheata care, desigur, s-ar termina cu multe morti.

Desi DC nu a fost in intregime vandut de idee, lui Moore i s-a spus sa continue proiectul cu o conditie, ca personajele sa fie complet noi. Watchmen a fost rezultatul. Scris de Moore si desenat de Dave Gibbons.  Comicul este alcatuit din 12 parti care au fost lansate intre 1986 si 1987. Pana la publicarea romanului grafic intr-un singur volum, nimeni nu a luat-o in serios… Mai tarziu, da, a fost descrisa ca o isprava artistica, o opera de arta care combina science fiction cu satira politica si divertismentul cel mai pop.

Evident, acest lucru nu a trecut neobservat de directorii studiourilor de film si cel care nu alearga, zboara. Cel mai rapid a fost Lawrence Gordon. Proiectul de adaptare cu Fox a inceput sa se dezvolte imediat . Era inca 1986.

Mai intai, Moore insusi a fost cel care s-a ferit sa se implice:  Cu un film esti tarat pe scena cu 24 de cadre pe secunda. Cu o carte de benzi desenate poti sa te intorci la panoul anterior sau poti sa te intorci cu cateva pagini. Nici cel mai bun regizor nu a putut obtine acea cantitate de informatii in cateva cadre dintr-un film.”

Si nu este fara motiv. Daca pe deasupra avem o poveste precum Watchmen, plina de salturi de timp, reflexii foarte dense ale protagonistilor ei, vieti umane care nu au nicio legatura cu protagonistii… lucrurile devin si mai dificile.

Gilliam s-a implicat pe deplin in proiect si chiar a scris un scenariu foarte interesant care a schimbat multe detalii ale originalului: in versiunea sa, Doctorul Manhattan a calatorit in timp pentru a evita crearea accidentala, in timp ce, in cele din urma, celelalte personaje nu erau decat niste cosplayeri care mergeau. in jurul Times Square in costum. In aceasta versiune, Arnold Schwarzenegger ar fi fost Manhattan. Gilliam a cerut 100 de milioane pentru a o face si nu i-au dat mai mult de 25. Sfarsitul proiectului.

Urmatorul a sosit Darren Aronofsky, care tocmai avusese un succes extraordinar cu Requiem for a Dream. Scenariul a fost de David Hayter,  care se descurcase deja foarte bine cu scenariile X-Men.  Moore a citit-o si a spus ca este cat se poate de aproape de o versiune de film a operei sale. Totusi, Aronofsky nu a vrut sa intre in maro si a decis ca ar prefera sa regizeze The Fountain of Life.

Paul Greengrass  a fost ultimul care a sosit, dar nici versiunea lui cu Jude Law si Hilary Swank ca protagonisti nu a functionat.

Zack Snyder a surprins publicul si criticii deopotriva cu versiunea sa fantastica a benzii desenate a lui Frank Miller, 300,  si a devenit, peste noapte, candidatul perfect pentru adaptarea Watchmen. El, desigur, era mai mult decat incantat. Scopul sau a fost ambitios: sa faca cea mai fidela adaptare din istoria cinematografiei.

Snyder l-a convins pe Alex Tse, care a dezvoltat in continuare scenariul lui Hayter si a negociat cele 100 de milioane pe care Gilliam ii ceruse deja cu ani in urma. Pana la urma filmul a costat 120 de milioane de dolari.

Alan Moore a fost primul si critica lui a fost devastatoare: „[Snyder] ne hraneste cu o lingura, ceea ce are ca efect udarea imaginatiei noastre colective. E ca si cum am fi niste pasari nou-nascute, care se holbeaza cu gura deschisa, asteptand ca Hollywood-ul sa ne hraneasca cu mai multi viermi regurgitati. Filmul Watchmen ar putea fi comparat cu viermi regurgitati. Din partea mea, m-am saturat de viermi”.

Au fost multi critici care i-au numit pe Watchmen gros, ambitiosi, plictisitori, prostii si ceea ce s-a simtit cel mai rau de departe a fost tocmai ceea ce Snyder a luptat cel mai mult, ca este o adaptare milimetrica, cea mai fidela posibil. Multi nu au inteles aceasta decizie, totusi, are mult sens cand cineva ajunge la sfarsitul filmului si descopera ca planul regizorului era sa reproduca sufletul chinuit al personajelor si prabusirea unei societati putrede la fel ca lucrarea originala. a facut pentru final cu o intorsatura care simplifica si modernizeaza benzile desenate fara a uita cel mai important lucru: teza lui.

Singurul lucru pe care Snyder il face este, daca este ceva, sa aduca eleganta.

Dincolo de stralucirea sa stilistica – care, apropo, nu si-a pierdut un iota 10 ani mai tarziu, fiind inca o experienta vizuala ca putine altele – maturitatea abordarii sale, sinteza narativa perfecta (in ciuda celor doua ore si jumatate de filmare) , minunata sa coloana sonora si doua sau trei spectacole prie-dieu, ceea ce face din Watchmen un astfel de film cu supereroi fara egal este sfarsitul. Decizia vicleana si curajoasa a lui Snyder de a nu schimba o singura virgula in benzi desenate pentru a schimba finalul este acum istoria filmului. Puteti studia in scoli.

Comicul, pentru cei care nu sunt marturisiti sau nu-si amintesc, se termina cu un calmar urias cu caracteristici extraterestre care practic distruge New York-ul in ansamblu. O entitate cosmica non-umana monstruoasa care pune capat Razboiului Rece si intrerupe numaratoarea inversa pentru a condamna la nesfarsit. Calamarul este un proiect al lui Ozymandias,  mai cunoscut sub numele de Adrian Veidt , de a oferi lumii un dusman cosmic, o amenintare comuna care pune capat tensiunii dintre doua puteri pline de arme nucleare. Adevarata amenintare la adresa civilizatiei.

Filmul lui Snyder are o abordare mai simpla, dar mult mai dramatica. In loc sa creeze o creatura, Veidt apeleaza la o amenintare cunoscuta: vechiul sau prieten si coechipier, Doctor Manhattan. Un plan la fel de simplu ca distrugerea mai multor orase de pe planeta cu explozii care lasa aceeasi semnatura energetica ca a Doctorului. Chiar inainte ca acest supraom sa-l omoare pe Veidt, Nixon iese la televizor si anunta pacea. SUA si Rusia se unesc in fata tragediei.

Tragedia este si o tradare pentru personajele principale. Rorschach intelege sacrificiul, ca si restul, dar stie ca nu va putea trai cu el… Doctorul Manhattan il sacrifica si pleaca sa locuiasca intr-o alta galaxie. Cel mai pur si mai puternic erou paraseste planeta considerata o amenintare mortala, in timp ce ticalosul care a desfigurat viata a jumatate din umanitate ramane ca un far de urmat pentru a reconstrui bazele unei noi ordini sociale. Un final paradoxal si emotionant care, daca nu altceva, se potriveste aspiratiilor lui Moore cu comicul original.

10 CURIOZITATI:

1 Steagurile americane din film au 51 de stele in loc de 50 pentru ca, in realitatea alternativa a Watchmen, SUA au castigat Vietnamul ca stat dupa razboi. Multumesc, dupa cum stiti, domnului Blue.

2 Numele lui Ozymandias este folosit in acelasi context in care este folosit si in Breaking Bad.  Ei se refera la „regele cenusii”, un nume prin care Nite Owl il numeste pe raufacator.

3 Filmul a folosit panourile de benzi desenate ca baza pentru storyboard. Adica imaginea vazuta pe ecran este identica (sau aproape) cu desenul original.

4 In niciun moment grupul de justitie nu este denumit „The Watchmen”, mai degraba este o porecla pe care o primesc sub sintagma „Who watches the Watchmen?” si, in plus, urmeaza fonetica numelui vechii echipe numita „The Minutemen”.

5 Tim Burton a fost implicat intr-o productie de Watchmen si l-a avut in minte pe Johnny Depp in rolul comedianului… In schimb, au facut Sweeney Todd si Alice in Tara Minunilor.

6 In creditele Night Owl il opreste pe hotul care i-ar ucide pe parintii lui Bruce Wayne, asta, in universul DC, inseamna ca Batman nu va exista niciodata, deoarece tanarul Wayne nu ar avea nevoie sa devina Batman.

7 Cele trei melodii Bob Dylan folosite in film in romanul grafic. Unele ca anexa citeaza in diferite capitole si altele pe fundal in anumite scene.

8 Gluma cu clovnul Pagliacci spusa de Rorschach se refera la poezia scriitorului mexican Juan de Dios Peza.  Textul se numeste „Laughing Crying”.

9 In timpul creditelor de deschidere, intr-o fotografie in fata Studioului 54, David Bowie, Mick Jagger si The Village People sunt referiti in fundalul Ozymandias.

10 Unul dintre cele mai amuzante zvonuri aparute de la Watchmen a fost ca alegerea lui Jeffrey Dean Morgan ca tatal lui Bruce Wayne in Batman v Superman a sugerat ca ar putea juca rolul universului alternativ Batman din Flashpoint, cand Bruce moare si tatal sau devine vigilent.

Related Articles

Ultimele Articole