Acest termen a fost creat pentru a defini asocierea la un individ care sufera de astm alergic sau rinita alergica si o eczema sau dermatita particulara prin caracteristicile clinice si evolutive. Asocierea atopiei cu astmul sau rinita alergica nu este insa absoluta.
Trebuie precizat ca aceasta dermatita sau eczema se mai numeste si constitutionala deoarece terenul alergic pe care evolueaza este innascut si nici de cum nu apare datorita sensibilizarii individului la un alergen exterior. Este un fapt ce trebuie subliniat si bine inteles.
Foarte multe cazuri se intalnesc la copilul mic, iar parintii pun invariabila intrebare: dar de unde a luat-o, pentru ca e asa de mic si nu a venit in contact cu nimeni sau nimic nu s-a schimbat in obiceiurile alimentare ale micutului!
Copilul nu a ,,luat-o” de nicaieri, ci asa s-a nascut, chiar daca manifestarile clinice apar de la cateva luni si nu imediat in prima zi.
Nu trebuie subestimati factorii exteriori cu care individul, copil sau adult, vine in contact. Acestia pot precipita declansarea dermatitei atopice, dar pe terenul predispus deja.
Atopia pe scurt este foarte frecventa la copil, sugar sau prescolar, dar apare si la adolescent sau adult.
Cele mai alarmante cazuri sunt ale copilului mic si datorita atitudinii parintilor care se confrunta dintr-o data cu un aspect cateodata dramatic. La o discutie atenta cu parintii, se constata ca unul dintre acestia in cele mai multe cazuri este si el un alergic cunoscut, care fie a dezvoltat in copilarie acelasi tip de eczema sau sufera de astm sau rinita alergica.
Pielea individului atopic dezvolta reactii paradoxale vaso-motrice in sensul aparitiei dermografismului, a albirii tardive la stimuli vaso dilatatori. Alte particularitate este uscaciunea cutanata si pragul foarte scazut la stimulii care declanseaza pruritul (mancarimea pielii). Stimulii cei mai variati, introducerea unui aliment nou in dieta nou-nascutului si a sugarului, transpiratia, toaleta zilnica, hainele din lana sau fire sintetice, emotiile, variatiile de temperatura –sunt susceptibili de a declansa un puseu de atopie.
Multi parinti ne spun ca nu inteleg cum poate sa apara asa ceva pe pielea copilului lor deoarece au mare grija de el si il spala tot timpul dar eruptia se agraveaza! Este normal ca starea micutului sa evolueze nefavorabil cu atatea bai zilnice si probabil cu produse cat mai delipidiante. Cu cat pielea este mai degresata, cu atat uscaciunea care este caracteristica atopiei, se accentueaza si apare roseata si senzatia de mancarime. Pielea nu face decat sa se apare si sa arate ca ,,ceva” nu ii prieste! Nu trebuie cazut in cealalta extrema si sa renuntam la igiena! Toate trebuie sa fie cu masura.
Desi tabloul clinic poate sa fie chiar dramatic, aceasta atopie este perfect tratabila, dar recidivanta.
In general, se declanseaza la varste mici si se autolimiteaza pe masura ce copilul creste, in jurul a 6-9 ani. La fel de bine debutul poate sa fie la adolescent sau la adult.
Ceea ce carqacterizeaza majoritatea persoanele atopice este nivelul crescut de imunoglobulina E serica, factor care caracterizeaza persoanele alergice. Determinarea acestei IgE ajuta mult la diagnostic, desi aspectul clinic este sugestiv pentru un dermatolog, coroborat cu varsta pacientului si istoricul de boli al familiei din care provine.
Tabloul clinic variaza cu varsta.
La sugar dermatita apotica se declanseaza de regula dupa a doua luna de viata. Ea cuprinde obrajii, fruntea, cu respectarea nasului si a zonei periorale, eventual degetelul pe care micutul il suge. Daca mangaiem usor obrajii sugarului, vom simti o piele usor rugoasa, aspra, de culoare rosiatica. Starea generala a copilului nu este alterata dar pruritul este prezent si deranjant. Poate sa frapeze paloarea copilului. De multe ori se poate observa un pliu sub-ocular, la nivelul pleoapei inferioare, numit pliul Dennie-Morgan.
Dupa cateva saptamani de evolutie, daca nu este aplicat tratament adecvat, pot apare insa suprainfectiile.
Atopia sugarului se manifesta prin placarde rosietice, uneori edematiate, aspre , chiar cu mici vezicule si zemuire, urmata de formarea unor cruste. Frecvent atopia se manifesta doar prin eritem si scuame (roseata si mici cojite).
Atopia trebuie diferentiata de dermatita seboreica a nou-nascutului. Atopia apare rar la nivelul scalpului, pe cand dermatita seboreica apare de regula si pe scalp. Parintele trebuie sa consulte obligatoriu un dermatolog pentru a nu aplica tratamente gresite care din dorinta de a-si auto-ajuta copilul nu fac decat sa declanseze reactii tot mai grave, prin confundarea atopiei cu dermita seboreica.
Discutiile intre mamici in parc, privind diversele modalitati de tratament ale micutului, nu au ce sa caute aici, in mod categoric.
La copilul mai mare, dupa 2 ani, dermatita atopica apare pe zone tipice, la nivelul pliurilor coatelor ,i in spatele genunchiului (fosa poplitee),in pliul sufesier sau retro-auricular (in spatele urechii).Aspectul caracteristic este acela al unei lichenificari, al unei pieli mai ingrosate, cenusii si mai putin al unei zone zemuinde, ca la sugar.
La adult si adolescent predomina lichenificarea, pielea foarte uscata, papule aspre pruriginoase, cu atingerea fetei si trunchiului. Urticarea nu este tipica tabloului clinic al atopiei adultului.
