Ati experimentat vreodata un sentiment tarator de indoiala de sine sau ati simtit ca realizarile tale profesionale nu sunt meritate? Ei bine, daca da, este posibil sa va confruntati cu sindromul impostorului, un sentiment de indoiala cu privire la propriile abilitati si realizari.
Sindromul impostorului poate avea un impact negativ asupra sanatatii tale mintale, dar si asupra carierei tale – si afecteaza in mod disproportionat femeile. Citeste mai departe pentru a afla ce este sindromul impostorului, cum se manifesta in viata ta profesionala si ce poti face pentru a-l combate.
Ma simt ca un impostor
Stiu din experienta personala cat de dificil este sa recunosc ca s-ar putea sa te lupti cu sindromul impostorului – si cat de obositoare poate fi experienta. La inceput, sentimentele tale de indoiala s-ar putea sa para mici, ca un robinet care curge – picaturile sunt acolo, dar sunt aproape imperceptibile. Le ignori sau le reprimi si mergi mai departe. Dar destul de curand, burnita se transforma intr-un flux constant, pana in punctul in care incepi sa-ti pui la indoiala in mod repetat competenta. Deodata, te trezesti ca te uiti la proiecte si sarcini si te gandesti: „A fost suficient de bun?” sau „As fi putut sau ar fi trebuit sa fac mai mult?” Sau mai rau, s-ar putea chiar sa va intrebati: „Daca toata lumea isi da seama ca nu stiu de fapt ce caut aici?”
Odata ce esti prins in aceste bucle cognitive, nu este usor sa izbucnesti din nou. Incepeti sa va puneti la indoiala in mod constant abilitatile, experienta si realizarile – si credeti ca pur si simplu nu sunteti la indemana. Ironia aici este ca, de obicei, este adevarat opusul.
Desi studiile arata ca sindromul impostorului apare la toate categoriile demografice, se pare ca afecteaza in primul rand femeile. Dar ce este exact sindromul impostorului si chiar femeile sufera de el mai mult decat barbatii? Sa sapam.
Sindromul impostorului afecteaza mai mult femeile decat barbatii?
Fenomenul sindromului impostorului a fost identificat pentru prima data la sfarsitul anilor 1970 de catre psihologii Pauline R. Clance si Suzanne Imes intr-un articol intitulat „Fenomenul impostor la femeile de inalta performanta: dinamica si interventie terapeutica”. Potrivit studiului lor, sindromul impostorului declanseaza un sentiment interior de asa-numita „falsitate intelectuala”, in care o persoana nu isi atribuie realizarile si succesele talentului si aptitudinilor si isi pune in mod constant la indoiala propriile abilitati.
Clance si Imes au ajuns la concluzia ca sindromul impostorului a afectat in primul rand femeile cu performante inalte. Intr-adevar, nenumarate studii de atunci au indicat ca femeile in special sufera de sentimente de inadecvare. Un studiu din 2020 realizat de KPMG a constatat ca 75% din 750 de femei executive de inalta performanta intervievate au suferit de sindromul impostorului la un moment dat in cariera lor. 85% cred chiar ca sindromul impostorului afecteaza majoritatea femeilor din corporatiile din SUA. 74% dintre cei chestionati au considerat, de asemenea, ca colegii lor barbati in pozitii similare experimenteaza mult mai putin frecvent sentimente de indoiala de sine.
Este important de retinut: studiile arata ca sindromul impostorului poate aparea la toate categoriile demografice si genuri. Cu toate acestea, avand in vedere ca femeile sunt mult mai predispuse sa experimenteze acest fenomen, merita sa examinam rolul pe care l-ar putea juca sexismul si inegalitatea de gen. Stereotipurile sexiste patrund in toate categoriile sociale, facand mai greu pentru femei sa aiba incredere in propriile abilitati. De la femeile care sunt judecate in mod disproportionat dupa aspectul lor, pana la afirmatii nedrepte despre ele ca sunt prea emotionale pentru a ocupa pozitii de conducere, pana la notiuni false despre superioritatea barbatilor in matematica, stiinta sau rationament cognitiv – inca traim intr-o lume profund inegala. Si cand femeile sunt subminate profesional in moduri mici si mari, nu este de mirare ca incep sa-si puna la indoiala capacitatea de succes.
Privind in urma, imi dau seama ca, in propria mea viata, am incercat sa contracarez stereotipurile negative imbracandu-ma intr-un mod mai „traditional” – totul in speranta ca m-ar ajuta sa fiu luat mai in serios la serviciu. Chiar si astazi, ma intreb cum imbracamintea sau aspectul meu ar putea influenta modul in care sunt perceput la locul de munca, mai degraba decat sa vad acest lucru ca separat de abilitatile si competenta mea profesionala. In schimb, nu cred ca colegii mei barbati se gandesc la asta.
Avand in vedere toate acestea, merita sa consideram sindromul impostorului ca doar o alta eticheta care este pusa femeilor care nu reusesc sa interogheze mecanismele istorice si sociale din spatele lui. Daca punem povara sindromului impostorului numai asupra femeilor, ne lasam sa luptam pentru combaterea structurilor de putere care contribuie la acesta. Intr-adevar, studiul lui Clotilde Napp si Thomas Breda „The stereotype that girls lack talent: A worldwide investigation” puncteaza ideea ca femeile tind sa-si gaseasca greselile in sine si sa presupuna ca pur si simplu le lipsesc talentul si cunostintele, in timp ce barbatii de obicei dau vina pe esecurile sau greselile personale. factori externi.
Cum iti poate afecta cariera sindromul impostorului
Aceasta indoiala de sine dauneaza dezvoltarii tale personale pare logica. Cu toate acestea, sindromul impostorului poate avea si un impact direct asupra propriei cariere – mai ales daca esti femeie. Din cauza diferentelor de remunerare intre femei si barbati si a altor inechitati financiare si sociale, femeile se afla adesea intr-o pozitie financiara mai slaba decat omologii lor de sex masculin. In 2021, femeile au castigat in medie cu 12,7% mai putin pe ora in UE. Din cauza decalajului de pensii intre femei si barbati, femeile din Germania au primit, de asemenea, un venit de pensionare cu 59,6% mai mic decat barbatii, in timp ce barbatii din Italia au primit cu 32,9% mai mult venit pentru batranete decat femeile. Si totusi, asa cum am vazut, tocmai aceste inechitati le fac pe femei sa se indoiasca de propriile abilitati.
Desi sindromul impostorului nu este o boala recunoscuta, aceasta forma extrema de indoiala de sine poate avea efecte secundare psihologice, cum ar fi anxietatea, depresia si stima de sine scazuta. Anxietatea iti limiteaza adesea capacitatea de concentrare, in timp ce depresia iti poate afecta starea de spirit si motivatia – toate acestea iti pot afecta performanta la locul de munca. Acest lucru creeaza rapid un cerc vicios de indoiala de sine profunda asociata cu boli mintale care limiteaza performanta. Sindromul impostorului va poate impiedica, de asemenea, sa urmariti promovari si cresteri de salariu, daunandu-va contului bancar si stimei de sine. Pentru femei in special, exista dovezi ca nu vor cauta locuri de munca bine platite decat daca se simt 100% calificate, in timp ce barbatii merg pentru aceleasi locuri de munca la rate mult mai mari.
Depasirea indoielii de sine
Zilele acestea, sindromul impostorului nu m-a impiedicat sa lupt pentru posturi mai inalte sau pentru un salariu mai mare. Si totusi, sentimentele de indoiala continua sa se strecoare. Ceea ce ridica intrebarea: poti scapa vreodata de sindromul impostorului?
Pentru inceput, faceti un inventar al talentelor, experientei profesionale, cunostintelor si aptitudinilor dvs. Acest lucru va va ajuta sa vedeti in alb-negru cat de calificat sunteti pentru jobul dvs. Mentorii sau colegii de munca pot ajuta, de asemenea, oferind feedback si incurajare constructive, pozitive. Un alt sfat este sa te educi cu privire la modelele de ganduri negative. Pentru mine, cartea „How Women Rise: Break the 12 Habits Holding You Back” de Marshall Goldsmith si Sally Helgesen a fost esentiala in schimbarea perceptiei mele. In ea, autorii exploreaza 12 obiceiuri pe care femeile tind sa le dezvolte in cariera lor, inclusiv „Capcana perfectionismului”, „Asteptarea aprecierii celorlalti”, „Minimizarea” sau „Reticenta de a-ti revendica realizarile”. Nu toate obiceiurile vor suna adevarate pentru tine, dar altele pot avea un impact urias asupra modului in care te percepi, alimentand atat indoiala de sine, cat si sindromul impostorului. Indiferent de modul in care o faci, identificarea tiparelor de gandire daunatoare te poate ajuta sa-ti schimbi perceptia asupra carierei si realizarilor tale.
In cele din urma, este important sa luptam impotriva mecanismelor structurale si sociale care contribuie la sindromul impostorului – in special pentru femei. Facand tot ce puteti pentru a sustine o societate mai egala, nu va va aduce beneficii doar sanatatii mintale si a carierei, ci va ajuta generatiile viitoare de femei sa se simta mai increzatoare in abilitatile, abilitatile si talentele lor. Si asta este ceva care ne avantajeaza pe toti.
