Fie ca este vorba despre combustibil pentru masina ta sau despre cumparaturile tale saptamanale, preturile cresc in prezent in aproape toate domeniile vietii. Oamenii vorbesc din ce in ce mai mult – si isi fac griji – despre inflatia din Germania. Dar ce se intampla exact in timpul unei perioade de inflatie si cum te afecteaza?
Efectele inflatiei pot varia in functie de daca aveti datorii sau economii – iar in acest articol veti afla de ce. Folosind exemple istorice, explicam ce inseamna inflatia, cum difera inflatia de deflatie si ce face in prezent Banca Centrala Europeana pentru a mentine inflatia sub control.
Ce inseamna inflatia si cum te afecteaza?
In perioada de inflatie, preturile cresc. Acest lucru face ca moneda – de exemplu, euro – sa piarda din valoare. Imaginati-va ca o lingurita de inghetata costa 1,20 EUR. Odata cu inflatia, aceeasi cupa de inghetata ar putea costa 1,40 EUR sau mai mult. Nu veti obtine o vafe mai mare, un sos de ciocolata suplimentar sau mai multa inghetata. Pur si simplu platiti o suma mai mare de bani din cauza devalorizarii euro. Multe alte lucruri vor fi si mai scumpe – untul, de exemplu, sau gazul si combustibilul. Deoarece preturile sunt mai mari si, prin urmare, circula mai multi bani, moneda va continua sa-si piarda din valoare. Dar de ce cresc preturile in primul rand?
Care sunt cauzele inflatiei?
Exista mai multi factori care pot provoca inflatie. In primul rand, este un fenomen economic natural pentru ca pietele sunt mereu supuse fluctuatiilor. Acest lucru are mult de-a face cu legile cererii si ofertei. De exemplu, daca preturile la energie cresc din cauza tensiunilor geopolitice sau a altor factori externi, intreprinderile se confrunta cu costuri de productie mai mari. Pentru a echilibra costurile mai mari si a ramane profitabili, furnizorii de obicei transfera aceste costuri catre clienti prin cresterea preturilor. Daca materiile prime, cum ar fi laptele, devin mai scumpe, inghetata ta preferata este fortata sa solicite preturi mai mari si clientilor lor. Acest fenomen se numeste inflatie cost-push.
Inflatia poate fi cauzata si de cererea mai mare. Imaginati-va ca numarul de oameni care doresc inghetata creste atat de drastic incat proviziile devin rare. Companiile reactioneaza adesea la o crestere a cererii prin cresterea preturilor. Aceasta se numeste inflatie prin cerere si adesea merge mana in mana cu o crestere a salariilor. Cu toate acestea, salariile mai mari pot devaloriza euro si mai mult si pot provoca o spirala salariu-pret. De ce? Pentru ca un salariu mai mare inseamna ca iti poti permite in continuare inghetata scumpa si nu va trebui sa-ti schimbi obiceiurile financiare. Ca urmare, cererea ramane ridicata sau chiar creste.
Ce indica rata inflatiei
Inflatia este masurata ca rata de modificare a preturilor si este de obicei afisata in procente. Cu toate acestea, rata inflatiei nu indica neaparat inflatie reala, deoarece este masurata prin indicele preturilor de consum – un esantion reprezentativ de bunuri si servicii. In viata reala, insa, comportamentul consumatorului difera in mod natural de la o persoana la alta. De aceea, indivizii pot percepe inflatia foarte diferit, in functie de comportamentul lor personal de consum. Rata inflatiei din UE, de exemplu, a fost de 0,7% in 2020, dar in general a fost perceputa ca fiind mai mare.
Acest lucru nu inseamna ca nu ar trebui sa va faceti griji cu privire la inflatie, mai ales daca aveti un buget limitat si trebuie sa economisiti bani. Cu toate acestea, inflatia poate avea si efecte pozitive. Cititi mai departe pentru a afla de ce!
Inflatia si deflatia: diferentele si efectele
Fie ca este vorba de inflatie care atrage cererea sau de inflatie de costuri, cresterea preturilor poate duce la crestere economica si la o crestere a puterii de cumparare. S-ar putea sa puteti ghici ce se intampla cu datoria dvs. in timpul unei inflatii: povara dvs. reala a datoriei va scadea, ceea ce inseamna ca va fi mai usor sa va platiti platile lunare. De aceea, inflatia are unele efecte pozitive. Totusi, ceea ce este ingrijorator este un fenomen numit hiperinflatie: o crestere rapida a inflatiei cu o rata de 50% sau mai mare. Acesta a fost cazul, de exemplu, in timpul inflatiei germane din 1914-1923 in Republica Weimar. In Primul Razboi Mondial, marcul german si-a pierdut valoarea, guvernul a tiparit bani din nesabuinta, iar inflatia a crescut vertiginos. La apogeul sau in 1923, 1 dolar valora 1 milion de marci, ceea ce arata cat de lipsit de valoare era marca germana la acea vreme. Din fericire, situatia actuala nu seamana cu cea din 1923, in ciuda cresterii preturilor.
Opusul inflatiei este deflatia, care determina o crestere a valorii unei monede. Din punctul de vedere al economistului, deflatia este mai problematica decat inflatia. Deflatia este adesea rezultatul supraproductiei, ceea ce duce la o scadere a preturilor si o crestere a valorii unei monede. Banii devin o marfa rara, iar puterea de cumparare scade, pentru ca este mai logic sa va pastrati banii in contul bancar decat sa-i cheltuiti. Ca urmare, economia se raceste, salariile scad si somajul creste. Se poate dezvolta o spirala descendenta, deoarece salariile mai mici vor scadea si mai mult puterea de cumparare si vor incetini cresterea economica. Acesta a fost cazul, de exemplu, in timpul crizei economice din SUA din anii 1930.
In plus, deflatia poate aduce beneficii investitorilor. O moneda puternica creste, de asemenea, valoarea actiunilor companiei, astfel incat veti beneficia de dobanzi mai mari la investitiile dvs. – atata timp cat banca centrala nu scade rata dobanzii. In sectiunea urmatoare veti afla ce inseamna acest lucru.
Politica monetara a Bancii Centrale Europene
Inflatia si deflatia nu sunt cauzate doar de cerere si oferta, ci pot fi influentate si de instrumentele financiare. Banca Centrala Europeana (BCE) poate modifica rata dobanzii pentru a orienta preturile. Timp de cativa ani, BCE a urmat o politica de dobanda zero, ceea ce inseamna ca rata dobanzii a fost de 0,00% (incepand cu 24 martie 2022). Drept urmare, bancile nu au putut sa ofere dobanzi profitabile clientilor lor, iar conturile de economii nu au generat profituri. Banii nu pot creste cu adevarat fara o rata pozitiva a dobanzii.
Ideea din spatele unei rate scazute a dobanzii este simpla: daca nu se plateste pastrarea banilor in conturile noastre bancare, preferam sa-i cheltuim. Acest lucru se aplica atat persoanelor fizice, cat si intreprinderilor. Cheltuirea banilor stimuleaza economia, ceea ce duce la o crestere a cererii, mai multe investitii, rate mai mari de angajare, salarii mai mari si o crestere a preturilor.
Cum combate Banca Centrala Europeana inflatia?
In Germania, inflatia a fost stabila in ultimii zece ani si a ramas sub tinta BCE de 2,00%. Cu toate acestea, rata inflatiei este in crestere din 2021 si este la 7,9% in august 2022, in principal din cauza tensiunilor geopolitice. In Austria, inflatia a fost de 9,3% in august 2022.
Pentru a combate inflatia preturilor, expertii fac apel la o politica monetara restrictiva, cu dobanzi mai mari. Rezultatul ar trebui sa fie ca cheltuim mai putini bani si sa incepem sa ne crestem fondurile. Cererea ar trebui sa scada, iar preturile ar trebui sa scada, ceea ce ar beneficia de grupurile cu venituri mai mici. Desi initial BCE a intarziat sa adopte o politica mai restrictiva, acum a crescut rata dobanzii de doua ori in 2022. In septembrie 2022, rata depozitelor BCE este de 0,75%, in timp ce rata principala de refinantare este acum de 1,25%.
Banca centrala a SUA, Rezerva Federala, isi modificase deja rata dobanzii de la 0,25% la 0,5% pe 17 martie 2022, in timp ce BCE a ramas in urma pana in vara – in ciuda ratei relativ ridicate a inflatiei. Deci de ce ezitarea?
Dupa cum am mentionat deja mai sus, economistii se ingrijoreaza mai mult de deflatie decat de inflatie. O crestere a ratei ar putea incetini cresterea economica, ceea ce duce la scaderea salariilor si la cresterea somajului. Acest lucru slabeste si mai mult economia si nu rezolva problema costurilor mari ale consumului de energie. Intreprinderile ar trebui in continuare sa transfere costuri mai mari asupra clientilor lor prin cresterea preturilor, iar banca centrala ar putea sa nu-si atinga obiectivul strategic. Consumatorii ar putea sa-si piarda puterea de cumparare, in timp ce preturile de consum ar putea continua sa creasca. Ratele mai mari ale dobanzilor ar putea fi benefice pentru economiile dvs., dar si imprumuturile ar deveni mai scumpe. Acesta este unul dintre motivele pentru care decizia de a majora rata dobanzii nu este una usoara.
Politica monetara este un subiect complex, iar efectele sale pe termen lung nu sunt intotdeauna previzibile. In cele din urma, totusi, BCE a ales sa majoreze rata dobanzii in 2022 pentru a combate inflatia preturilor in Germania si Uniunea Europeana. Deci, se iau masuri la nivel de politica – acum, ce puteti face personal pentru a va proteja banii?
Ce poti face cu inflatia
Indiferent cat de mult esti afectat de inflatia actuala, exista modalitati de a-ti proteja banii, de exemplu, investind in ETF-uri sau actiuni ale companiei sau cumparandu-ti propriul apartament. Acesta este un mod prin care ai putea profita la maximum de banii tai. Cu toate acestea, retineti ca ETF-urile, actiunile, criptomonedele si alte investitii sunt riscante din cauza fluctuatiilor volatile ale pietei. Nu ai suficient buget pentru a investi? Acesta este un motiv si mai mult sa preiei controlul asupra finantelor tale! Incepeti sa pastrati un buget al gospodariei sau sa utilizati instrumente la indemana, cum ar fi N26 Insights, pentru a intelege unde se duc banii in fiecare luna. Sunt sanse sa descoperi oportunitati de economisire, cum ar fi anularea abonamentelor inutile sau cheltuirea mai putin pentru alimente. In loc sa conduci singur, ai putea incepe sa faci carpooling cu oameni din comunitatea ta locala. Daca este posibil, ai putea chiar sa mergi pe bicicleta sau sa folosesti transportul public – cu mari beneficii si pentru mediu!
