Economie

Angajaţii veniţi din UE, în concurenţă neloială cu românii

Imigranţii din Uniunea Europeană sunt o problemă pentru piaţa muncii din România, potrivit unui studiu de impact realizat în luna martie a acestui an de instituţiile specializate în activitatea cu străinii

Au salarii de trei ori mai mari ca muncitorii autohtoni, sunt angajaţi mai mult pe pile şi relaţii, nu cunosc limba română, creează probleme de integrare şi o atmosferă neplăcută la locul de muncă. Aproape jumătate dintre ei sunt şefi şi directori, cu salarii enorme.

Acestea sunt doar câteva dintre problemele semnalate despre angajaţii străini din România, în studiul de impact „Liberalizarea pieţei muncii în România. Oportunităţi şi riscuri”, realizat de Departamentul pentru Muncă în Străinătate (DMS), Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM) şi Universitatea din Oradea.

Pile, cunoştinţe, relaţii, în varianta economiei de piaţă

Cetăţenii din UE care muncesc în România ocupă în general funcţii de conducere sau posturi cheie în organigrama societăţii comerciale în care funcţionează. Numai că ei beneficiază de contracte de muncă nu pe baza unei verificări sau a unei selecţii de aptitudini, ca în cazul angajaţilor români, ci în virtutea unui grad de rudenie sau de prietenie cu angajatorii, se afirmă în studiul menţionat. În plus, prin necunoaşterea limbii române, străinii creează tensiuni în rândul subalternilor, în condiţiile în care nu ocupă posturi cu calificare sub medie. Şi asta în timp ce instituţiile care recrutează forţă de muncă românească pentru export trebuie să-i verifice pe toţi românii care vor să lucreze afară, pentru a vedea dacă ei cunosc limba ţării de destinaţie. Studiul indică, în acest caz, că n-ar fi rău ca şi stră­inii care activează aici să fie cuprinşi într-un program obligatoriu de însuşire a unor cunoştinţe minime de limba română şi a unor date legate de România. Potrivit autorilor, cheltuielile legate de acest program ar trebui să revină angajatorilor, sprijiniţi de Ministerul Muncii şi de cel al Educaţiei.

Salariul minim, triplu faţă de cel al românilor

În timp ce salariaţii autohtoni primesc o leafă minimă de 370 lei, străinilor trebuie să li se asigure un salariu de minimum 1.077 lei. Ordonanţa de Urgenţă 194/2002, care le condiţionează dreptul de şedere în România, precizează clar că salariul înscris în contractul individual de muncă al unui străin este cel puţin la nivelul salariului mediu pe economie. Legat de această situaţie, studiul mai semnalează un aspect cel puţin anormal. Analiza salariilor şi a locurilor de muncă a cetăţenilor din UE veniţi aici indică şi alte motivaţii. Fie au salarii de 300 Eu pe lună, în condiţiile în care în ţara lor, valoarea ajutoarelor sociale este dublul a ceea ce primesc oficial, declarat în România, fie au salarii enorme – până la 23.000 Eu/lunar – cu care pot face mult mai multe aici decât acasă, dat fiind faptul că impozitele şi taxele sunt mult mai mici decât în ţara lor de origine.

Un alt motiv pentru care emigrează specialiştii noştri

Studiul mai arată că, în 2006, 1.806 străini din UE activau în România. Potrivit datelor de la OMFM, 43% din ei au ocupat funcţii de conducere la angajatori români. Faptul că străinii din UE ocupă posturi de conducere, bine plătite, îngustează posibilitatea tinerilor români cu calificări înalte în domeniile respective, aceştia fiind determinaţi să emigreze. Studiul realizat de DMS, OMFM şi Universitatea din Oradea mai arată că nu există argumente că cetăţenii UE care activează pe piaţa muncii din România „ar completa aptitudinile angajaţilor autohtoni”. Mai mult, transpare din ce în ce mai clar concluzia că există o competiţie neloială, românii care aleg să plece din ţară simţindu-se net dezavantajaţi faţă de străinii care vin să lucreze aici.

Dintre toate problemele semnalate în studiu, cea mai deranjantă mi se pare diferenţa salarială
Paul Păcuraru,
ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse

Ministrul muncii este îngrijorat de situaţie

Diferenţa de tratament dintre angajaţii străini şi cei autohtoni ridică multe întrebări şi pentru oficialii ministerului de resort. Paul Păcuraru , ministru al muncii, familiei şi egalităţii de şanse, se gândeşte serios să schimbe situaţia. „Trebuie neapărat să reevaluăm legislaţia în vigoare. Dintre toate problemele semnalate în studiu, cea mai deranjantă mi se pare diferenţa salarială”, a precizat Păcuraru. El consideră că este şi o dovadă că piaţa muncii merge. „Cu timpul, eu cred că se va ajunge la un echilibru în ce priveşte alegerea de angajaţi dintre străini şi români”, se arată optimist ministrul muncii.

Forţa de muncă nu întinereşte cu cei veniţi din Vest

Nici vârsta lor nu avantajează piaţa muncii din România, care este într-un proces rapid de îmbătrânire. Din cei 142 de cetăţeni din UE care activau acum în România, în primele două luni ale acestui an, 43,43% erau cu vârsta de peste 36 de ani, potrivit datelor existente la OMFM. În 2006, 68% din totalul celor aflaţi la muncă la noi, aveau peste 36 de ani, predominanţi fiind cei din grupa de vârstă cuprinsă între 45 şi 55 de ani. Mai mult de jumătate dintre ei aveau studii superioare de lungă şi scurtă durată. Din punctul de vedere al migraţiei ilegale, studiul precizează că există un număr semnificativ de cetăţeni din UE care au încălcat legislaţia privind permisele de muncă. În 2005 şi 2006, au fost depistaţi 97 de cetăţeni din UE care lucrau ilegal în România, mai ales britanici, portughezi, francezi, italieni şi belgieni, care au „produs” amenzi destul de mari pentru angajatorii lor români.

Share: