Despre Nasterea euroscepticismului romanesc

Pana de curand se parea ca eurosceptici romani pur si simplu nu exista. Fireste, un anumit procent de cetateni cu o atitudine negativa fata de Uniunea Europeana sau Occident a existat, insa euroscepticii nu au avut nicio posibilitatea de a influenta discursul social sau politic.

Venerarea Occidentului, a valorilor liberale, a SUA si a NATO au fost criterii obligatorii pentru un ziarist, politician sau persoana publica de incredere. In fiecare an, pe 4 iulie, toate canalele romanesti de televiziune au difuzat ceremonia de marcare a Zilei Independentei SUA, organizata de Ambasada americana la Bucuresti, iar politicienii romani, prezenti la ceremonie, si-au exprimat entuziasmul si devotamentul vesnic fata de „principalul partener strategic”. Recentul referendum privind demiterea presedintelui Traian Basescu a schimbat radical situatia.

Liderii UE, inclusiv presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si vicepresedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, l-au sprijinit public pe presedintele Basescu. Dupa cum au recunoscut liderii opozitiei, tocmai presiunea exercitata de Barroso i-a obligat sa accepte introducerea cvorumului, ceea ce l-a si salvat pe Basescu de la demitere. Nepopularul presedinte roman s-a bucurat de sprijinul direct al catorva oficiali si diplomati americani, iar ambasadorul american la Bucuresti, Mark Gitenstein, a facut in repetare randuri declaratii publice percepute de presa proprezidentiala drept sprijin acordat lui Basescu, iar de mass-media de opozitie – drept amestec grosolan in treburile interne ale Romaniei.

O parte a societatii romanesti a fost socata de aceste actiuni ale liderilor occidentali. Intr-o anumita masura s-a erodat increderea in politicienii si institutiile guvernamentale europene, in Uniunea Europeana si in presa occidentala. Pentru prima data, sfera publica si-a permis sa critice actiunile Uniunii Europene si SUA si sa remarce ca Romania este subordonata tarilor occidentale. Politicienii si ziaristii romani nu se sfiesc in declaratii. Fostul presedinte interimar, Crin Antonescu, a declarat intr-un interviu televizat ca Occidentul a facut presiuni asupra lui si a lasat sa se inteleaga dorinta revenirii cat mai rapide a lui Basescu in fotoliul prezidential. Presa romana de opozitie este plina de titluri antieuropene si antiamericane: „Cum poate lupta Parlamentul impotriva presiunii lui Merkel si Gitenstein?”, „De ce Ambasada SUA il sprijina pe Traian Basescu?”, „Dupa 300 de ani de libertate ne-am pierdut din nou independenta”, „Noi suntem o colonie” si multe altele.

In interviul acordat portalului inpolitics.ro, istoricul si publicistul Zoe Petre, fostul consilier al presedintelui Emil Constantinescu, explica situatia existenta prin actiunile politicienilor europeni si americani: „Exista un trend in mass-media de indepartare a Romaniei de Occident, in ideea ca Occidentul a nesocotit votul romanilor. Aceasta este consecința directa a atitudinii aproape dictatoriale a autoritaților de la Bruxelles și de la Washington care au refuzat in mod constant sa asculte argumentele rivalilor lui Traian Basescu și au repetat ideile aberante pe care le-a susținut propaganda portocalie. Toate acestea au favorizat o stare de profunda nemulțumire, mulți romani s-au simțit jigniți fiindca Occidentul nu a vrut sa asculte vocea poporului”.

Intr-o perspectiva scurta, este putin probabil ca aparitia euroscepticismului romanesc sa schimbe situatia din tara, unde nu exista forte politice care ar dori sa foloseasca sloganuri antieuropene sau antiamericane. Liderii opozitiei, in pofida nemultumirii lor fata de actiunilor politicienilor occidentali, isi reitereaza angajamentul lor ferm fata de idealurile „integrarii euroatlantice si europene” si speranta ca Occidentul va intelege totusi ca ei pot fi parteneri la fel de devotati si potriviti ca si Traian Basescu.

La nivelul alegatorilor de rand, situatia este cu totul alta: judecand dupa afirmatiile internautilor romani, supunerea fata de directivele Uniunii Europene si SUA deja nu mai starneste incantare in randul unei parti considerabile a populatiei. Ultimele „hituri” ale segmentului romanesc de internet au fost declaratiile traduse in limba romana ale lui Nigel Farage, cunoscut eurosceptic si deputat in Parlamentul European din partea Partidului Independentei Regatului Unit, care au fost accesate de zeci de mii de ori. Scrisoarea deschisa a cunoscutului jurnalist Victor Ciutacu, in care el ii cere presedintelui Comisiei Europene „sa-l ia la el acasa pe Basescu” si „sa dea posibilitatea poporului roman sa-si decida singur soarta, democratic, fara impuneri discretionare si ilegale din afara”, a fost larg raspandita in retea. Aceasta scrisoare a devenit un fel de manifest al alegatorilor nemultumiti de amestecul UE in politica interna a Romaniei.

Nu se poate spune ca sprijinul acordat de politicienii occidentali lui Traian Basescu este singurul factor care contribuie la aparitia sentimentelor antieuropene. O cauza importanta a euroscepticismului este si criza economica europeana, perceputa de multi alegatori romani ca o problema „a europenilor bogati” pentru care „plateste” periferia europeana saraca. Factorii politici si economici sus-mentionati au creat conditiile pentru aparitia alegatorilor care se pronunta impotriva UE si SUA. In prezent, in Romania nu exista o forta politica capabila sa-i atraga pe acesti alegatori de partea sa. Va aparea o astfel de forta in viitor? O va dovedi timpul. De pe Radio Vocea Rusiei

Related Articles

Ultimele Articole