Despre Sistemul Osos

Sistemele organismului sanatos

Intre sistemele organismului barbatilor si femeilor exista multe diferente in ceea ce priveste variatele functii necesare. Cunoasterea tuturor compo­nentelor organismului va va ajuta sa fiti vigilenta la modificarile ce pot sa apara. Exista peste 200 de oase in sistemul osos al orga­nismului, care sustin si dau forma corpului, protejeaza organele si asigura mobilitatea. Oasele sunt conectate la aproximativ 600 de muschi, iar conexiunile intre oase se realizeaza prin articulatii care sunt mentinute impreuna prin ligament. Femeile prezinta o cavitate pelvina mai larga decat barbatii, pentru a se adapta la cresterea copilului. In timpul graviditatii, ligamentele si articulatiile devin mai moi, ca pregatire pentru nastere.

Cum se formeaza oasele Oasele reprezinta materie vie, fiind degradate si reinnoindu-se in mod constant. Incep prin a fi precum cartilajul si se intaresc pe masura ce cres­teti. Acest proces este continuu si este important in special in preajma pubertatii, cand hormonii stimuleaza intarirea amestecului de proteine (cola­gen) si minerale si ingrosarea oaselor. Pana la varsta de 25 ani, oasele au atins lungimea lor maxima.

Cartilajele raman numai la capatul oaselor care suporta greutatea corpului, in articulatii si intre vertebrele coloanei, unde actioneaza ca un absor­bant al socurilor; de asemenea, cartilajele dau forma varfului nasului, urechilor si traheei. Gro­simea oaselor continua sa creasca pana in deceniul al 4-lea al vietii, dupa care scade progresiv. Cea mai rapida scadere se produce in primul an dupa me­nopauza, datorita lipsei estrogenului, si continua timp de un deceniu. Pana la varsta de 70 ani, densitatea osoasa este redusa cu o treime. Oasele sunt tari in partea exterioara, dar moi si spongioase in partea interioara. Maduva osoasa, care produce celulele sanguine si este stocata in cavitatile oaselor este rosie la nastere. Mai tarziu, cea mai mare parte din ea devine tesut grasos galben. La adulti, productia celulelor sanguine rosii – aproximativ 200 de miliarde de celule pe zi – are loc in coloana vertebrala, stern, coaste, cla­vicule, oasele pelvine si oasele craniului.

Ce poate functiona prost

Sistemul osos uman trebuie sa lucreze din greu pentru a satisface toate cerintele la care este supus. Articulatiile care sustin greutatea corpului – coloana vertebral, soldurile si genunchii – sunt cele mai vulnerabile. Toate oasele sunt suscceptibile la fracturi daca sunt rasucite sau sunt supuse unor tensiuni excesive. Fracturi frecvente pot indica faptul ca oasele sunt mai fragile decat ar fi normal. Osteoartrita – lezare de lunga durata a supra­fetei articulare acoperite de cartilaj – este frecventa la persoanele in varsta ca rezultat al uzurii si rup­turilor; ea afecteaza de 2 ori mai mult femeile decat barbatii. Osteoporoza, in care masa osoasa totala este redusa, iar oasele devin fragile, este cea mai frecventa tulburare osoasa ce afecteaza femeile. Masurile de prevenire pot minimaliza pierderea osoasa.

Tipurile de oase Oasele lungi. Acestea sunt alcatuite dintr-un ax cu o protuberanta la fiecare capat si se gasesc la nivelul membrelor inferioare, bratelor si coastelor.

Oasele scurte. Aflate, de exemplu, la nivelul glez­nei si incheieturii mainii, acestea au forma unei cutii si sunt situate in locuri unde este necesar un surplus de forta.

Oasele plate. Se gasesc la nivelul craniului si scapulelor si au o con­structie similara cu oasele scurte.

Oasele neregulate. Acestea includ oasele pneumatice, ce se gasesc in cavitatile nazale si urechea medie, care con­tin spatii cu aer; oasele sesamoide, precum rotula, care sunt invelite in car­tilaje; si oasele accesorii, oase suplimentare care nu fuzioneaza in cursul dez­voltarii si se gasesc uneori la nivelul picioarelor

Tipurile de tesut osos Os compact. Stratul extern dur. Os spongios. Reteaua interioara a tesutului. Maduva osoasa. Tesutulgrasos ce se gaseste in spa­tiile din osid spongios si in cavitatea centrala a unor oase, in care sunt produse celulele rosii si albe ale sanqelui si plachetele.

Tipurile de articulatii Balama. La nivelul cotului, degetelor de la maini si picioare. Glisor. La nivelul coloanei vertebrale, incheieturii mainii si gleznelor Articulatii cu bile. La nivelul umerilor si-soldurilor. Tip sa. La nivelul poli celui.

Puterea muschilor Oasele nu se pot deplasa nicaieri fara muschi, care reprezinta 30-40% din greutatea corporala a femeii. 20 sau 30 de muschi trebuie sa functioneze impreuna pentru a va permite sa va deplasati, in acelasi timp mentinandu-va echilibrul. Muschii ridica si rotesc oasele, permitandu-va sa realizati actiuni fizice precum trac­tiune, impingere, presare, intindere, mersul, alergatul si saritul. Ei functioneaza ca perechi opuse. Un muschi este cunoscut ca agonist, iar celalalt ca antagonist – deoarece unul contracta, iar celalalt relaxeaza in mod automat, sub controlul creierului. Numai cand invatati noi abilitati fizice deveniti constienta de coordonarea complexa a acestui parteneriat. Muschii scheletului – la nivelul picioarelor, bratelor, gatului, toracelui si fetei – sunt conectati de oase prin tendoane: benzi de fibre proteice solide, elastice, denumite colagen. Ligamentele sunt si ele alcatuite din colagen si sustin articulatiile. Muschii poseda propriile lor rezerve de combustibil, care sunt utilizate pentru satisface cerintele unui efort fizic intens. Cu cat faceti mai mult efort fizic, cu atat mai mult muschii au nevoie de oxigen si glucoza sanguina. Actiunile de zi cu zi ale muschilor scheletului, inimii, ficatului si creieru­lui utilizeaza aproximativ 70% din energia dumneavoastra totala.

Related Articles

Ultimele Articole