Investigația imagistică nu este obligatorie, dar e recomandată în foarte multe contexte clinice. Cu ajutorul rezultatelor unor investigații imagistice, cum e și endoscopia, medicii specialiști pot să vadă mult mai simplu probleme ale țesuturilor sau organelor interne, reușind să trateze eficient afecțiuni cu potențial mare de complicații. Endoscopia rămâne standard de aur pentru bolile colonului și intestinelor, este o investigație invazivă, fără efecte adverse asupra funcționării țesuturilor sau organelor interne observate.
Teama, lipsa de cunoștințe medicale, proasta înțelegere a investigațiilor imagistice medicale, toate sunt motive pentru care pacientul modern amână prezentarea pentru o endoscopie. Recomandările de la medici sunt de cele mai multe ori prezente, însă pacienții vor prefera alte metode sau așteptarea până la agravarea simptomatologiei.
Endoscopia nu se recomandă ca investigație de rutină la pacientul sănătos, fără simptome. Ea devine o procedură validă și de dorit dacă pacientul are simptome și dacă face parte din categorii de risc clare. Doar medicul specialist poate decide când și dacă se va apela la o investigație de acest fel, dacă rezultatele vor reuși să ajute diagnosticarea și stabilirea planurilor de tratament.
Endoscopia. Tipologie și etapele investigației
Endoscopia este investigația/procedura imagistică în care se utilizează un tub subțire (endoscop), introdus în corpul pacientului pentru a filma și fotografia organele și alte structuri sau țesuturi. Medicul care recomandă o astfel de procedură urmărește să depisteze, să diagnosticheze și să trateze afecțiuni.
Cele mai comune tipuri de endoscopie sunt colonoscopia, endoscopia superioară și laparoscopia. Endoscopia digestivă superioară este pentru examinarea esofagului, stomacului și părții superioare a intestinului subțire; colonoscopia este pentru vizualizarea intestinului gros și a colonului; sigmoidoscopia pentru partea inferioară a colonului; enteroscopia este doar pentru intestinul subțire.
Mai există endoscopia capsulară, în care pacientul înghite o capsulă mică cu o cameră și poate fi vizualizat intestinul subțire mai ușor; ecoendoscopia, unde se combină ultrasunetele cu endoscopia pentru a evalua structuri din vecinătate; sau cistoscopia, pentru examinarea vezicii urinare.
Laparoscopia va fi recomandată când se dorește examinarea organelor abdominale și reproductive, laringoscopia când e nevoie de vizualizarea laringelui, iar histeroscopia pentru a observa uterul.
O procedură imagistică avansată este cromoendoscopia, pentru a se vedea mai bine mucoasa anormală, ca adjuvant în endoscopia video, în caz de diagnostic diferențial mai dificil.
O endoscopie va fi realizată în condiții de siguranță în clinici de gastroenterologie/endoscopie din spitale sau centre ambulatorii, în vederea diagnosticului și stabilirii unui tratament adecvat pentru afecțiuni gastrointestinale, ulcer peptic, polipi, cancer, blocaje ale căilor biliare.
Doar medicul gastroenterolog recomandă endoscopia, trimiterea va veni de la medicul de familie sau alt specialist (oncolog, chirurg, ginecolog), de multe ori ca parte a unui program de screening.
Înainte de programarea la endoscopie, pacientul trebuie să precizeze dacă ia anticoagulante sau aspirină, cu ajustarea sau întreruperea temporară la recomandarea medicului. Dacă se va face o endoscopie superioară, nu se va mânca cu până la 8 ore înainte de procedură, nu se va consuma alcool cu 24 de ore înainte, nici gumă de mestecat sau bomboane tari în ziua procedurii.
În ziua endoscopiei, pacientul este sedat intravenos pentru relaxare sau se administrează anestezic local în gât, în funcție de specificul procedurii alese. Toată investigația durează doar 10-20 de minute, disconfortul este minim, iar după procedură pacienții vor rămâne în spital încă o oră sau două, până trece efectul sedării, și nu vor conduce și nu vor bea alcool în următoarele 24 de ore.
Rezultatele pot fi disponibile imediat după procedură, însă dacă s-a efectuat și o biopsie, rezultatul va veni peste câteva zile.
Categorii de vârstă care primesc cel mai des recomandarea de endoscopie și când e obligatorie sau opțională
În momentul în care se discută despre risc mediu, vârsta recomandată pentru endoscopie este de 45+ ani, mai ales dacă în istoricul medical este prezentă boala inflamatorie intestinală, avem istoric familial de cancer colorectal sau polipi avansați, ori predispoziție ereditară. Screeningul rudelor de gradul întâi ale pacienților cu cancer colorectal va începe încă de la 40 de ani sau cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată cea mai tânără rudă.
Endoscopia superioară se va recomanda vârstnicilor cu dispepsie instalată recent, deoarece incidența cancerului gastric crește odată cu vârsta. O endoscopie urgentă va fi făcută pacienților cu vârsta de 55+ ani, care suferă de dispepsie persistentă, fără cauze clare.
Persoanele cu vârsta peste 75 de ani vor putea trece prin endoscopii și colonoscopii. La copii și adolescenți ar putea fi recomandată procedura doar dacă există simptome digestive sugestive clare.
Dacă nu sunt simptome tipice, evidente, endoscopia și toate tipurile sale sunt opționale, dar procedura devine obligatorie când sunt simptome de „alarmă”, în speță disfagie, odinofagie, scădere ponderală, sângerare gastrointestinală, vărsături persistente și/sau anemie feriprivă inexplicabilă, masă epigastrică sau examen baritat anormal.
Prezența unor factori de risc precum esofagul Barrett, boala de reflux, vârsta peste 50 de ani, sexul masculin, rasa albă, fumatul și obezitatea va impune endoscopia ca fiind obligatorie.
De ce nu e recomandat să amâni endoscopia până în momentul în care apar simptomele acute sau cronice?
Nu e recomandat să amâni prezentarea pentru endoscopie deoarece multe boli grave pot să nu aibă simptome în stadiile incipiente, de exemplu cancerul colorectal. Colonoscopia este o investigație esențială care detectează și previne cancerul, putându-se îndepărta polipii precanceroși înainte ca aceștia să devină canceroși.
Alt aspect important: vârsta de debut a bolilor și patologiilor scade, ajungându-se la pacienți foarte tineri care au nevoie de tratamente complexe odată cu diagnosticarea unor afecțiuni grave. Se adaugă diagnosticul întârziat și stadiul avansat la prezentarea la medic dacă se amână procedura imagistică.
O banală endoscopie realizată încă de la primele semne de boală va crește șansele de vindecare și de recuperare rapidă. Testele de screening non-invazive pot da rezultate fals-negative (de pildă, un polip care nu sângerează va da un rezultat fals-negativ la testul de sânge ocult în scaun), endoscopiile fiind mult mai precise în cazul observației și stabilirii diagnosticului corect.
Ce afecțiuni pot fi depistate mai eficient prin endoscopie?
Endoscopia permite diagnosticarea și tratarea în aceeași ședință a unui număr mare de afecțiuni comune. Pentru o înțelegere clară a întregului tablou de afecțiuni care pot fi depistate la o endoscopie, prezentăm în continuare, pe scurt, o listă a celor mai frecvente boli:
· Ulcerul peptic (gastric/duodenal) și gastrita;
· Refluxul gastroesofagian și complicațiile acestuia;
· Esofagul Barrett – o leziune precanceroasă a esofagului;
· Esofagita eozinofilică – afecțiune inflamatorie cronică a esofagului, apărută din cauza unei acumulări excesive de eozinofile (globule albe) în mucoasa esofagiană;
· Polipii adenomatoși ai colonului;
· Cancerul de colon, cancerul gastric și cancerul esofagian, în stadii incipiente;
· Boala inflamatorie intestinală (boala Crohn, colita ulcerativă);
· Polipoza adenomatoasă familială – un sindrom ereditar, rar, care duce la apariția a sute sau mii de polipi la nivelul colonului și rectului;
· Varicele esofagiene – o sursă a sângerărilor digestive superioare;
· Alte surse de sângerare digestivă;
· Infecția cu Helicobacter pylori – duce frecvent la gastrite, ulcere, cancere și e mai ușor de diagnosticat via endoscopie.
Pe lângă endoscopie, pacienții vor primi și recomandări de analize și investigații complementare pentru un diagnostic precis. Histopatologia, testul respirator cu uree pentru H. pylori, testul de antigen H. pylori din scaun, testul de sânge ocult în scaun (FOBT/FIT) și testul ADN din scaun (FIT-DNA), colonografia CT, testele de coagulare, ecoendoscopia și endoscopia capsulară se vor număra printre acestea.
La MedLife, endoscopia se va realiza în siguranță în centrele de imagistică medicală avansate, cu tehnologie de ultimă generație și medici specialiști cu experiență vastă și supraspecializări. Se vor stabili planuri de tratament personalizat și intervenții chirurgicale locale, în funcție de cazurile prezentate, cu utilizarea unor protocoale stricte pentru rezultate excelente de fiecare dată.
Echipele medicale formate din medici din mai multe specialități, abordarea multidisciplinară întâlnită și accesul facil la aparatură medicală modernă în centre de imagistică medicală dedicate din rețea vor contribui de fiecare dată la o diagnosticare mult mai bună pentru orice fel de cazuri prezentate. Investigațiile imagistice se pot deconta și prin CNAS cu bilet de trimitere.
Programările se vor realiza rapid pentru consultații și pentru endoscopii, telefonic sau online, dar și prin aplicația dedicată. Intervențiile sunt mereu prompte și eficiente în cazul în care se descoperă probleme grave, iar răspunsurile la întrebările despre procedură și rezultate vor fi prompte și profesioniste, indiferent de complexitatea cazurilor evaluate și tratate în clinici, hyperclinici și spitale private din rețeaua MedLife.
