Știri utile: cum funcționează sistemul de alertare la cutremur

În România, sistemul de alertare la cutremur are două componente care funcționează separat. Prima este sistemul de avertizare timpurie al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), operațional din 2013, care poate da un semnal cu aproximativ 25 de secunde înainte ca undele unui cutremur puternic din Vrancea să ajungă la București. Acest semnal este folosit în principal pentru protejarea infrastructurii critice. A doua este RO-ALERT, sistemul prin care autoritățile trimit mesaje pe telefon, dar care, potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), nu emite avertizări înaintea unui seism.

Pe scurt

  • Cutremurele nu pot fi prezise. Sistemele de alertare reacționează abia după ce seismul a început, profitând de diferența de timp până la sosirea undelor distructive.
  • Avertizarea INFP oferă cam 25 de secunde pentru București la un cutremur puternic din Vrancea, potrivit directorului general al institutului (martie 2026).
  • Semnalul este folosit pentru oprirea automată a unor rețele de gaze, pentru întreruperea unor procese industriale și pentru mobilizarea echipajelor de intervenție.
  • RO-ALERT folosește tehnologia cell broadcast și poate trimite mesaje după un cutremur cu urmări grave, cu indicații de protecție. DSU nu îl folosește pentru avertizări prealabile.
  • Unele telefoane Android primesc alerte de la sistemul Google, care nu ține de statul român și nu garantează avertizarea în avans.
  • În Parlament există o propunere legislativă (B400/2025) pentru un sistem „Alertă cutremur” destinat populației, avizată nefavorabil de Consiliul Economic și Social.

Cum poate exista o alertă dacă un cutremur nu se poate prezice?

Alerta nu prezice cutremurul. Ea îl detectează în primele secunde. Un seism produce mai multe tipuri de unde: undele primare (P), mai rapide și mai puțin distructive, ajung primele, iar undele secundare (S) și cele de suprafață, care produc cele mai multe pagube, vin după ele. Stațiile seismice din apropierea epicentrului înregistrează primele unde, iar semnalul electronic, care circulă practic instantaneu, ajunge la destinatari înaintea undelor puternice.

Timpul câștigat depinde de distanța dintre epicentru și localitate, de adâncimea seismului și de densitatea rețelei de senzori. Pentru România, configurația e relativ favorabilă: cutremurele mari din zona Vrancea au loc la adâncimi intermediare, iar Bucureștiul se află la o distanță suficientă de epicentru pentru câteva zeci de secunde de avans.

Directorul general al INFP, Constantin Ionescu, a precizat în martie 2026 că, în stadiul actual al științei, cutremurele nu pot fi anunțate cu ore sau săptămâni înainte.

Ce face sistemul de avertizare timpurie al INFP?

Sistemul INFP este gândit în primul rând pentru instituții și operatori de infrastructură, nu pentru mesaje către populație. Potrivit declarațiilor făcute de conducerea institutului pe 4 martie 2026, la împlinirea a 49 de ani de la cutremurul din 1977, cele circa 25 de secunde pot fi folosite pentru:

  • oprirea temporară a unor rețele de gaze, ca să se reducă riscul de incendii și explozii;
  • întreruperea sau punerea în siguranță a unor procese industriale cu mulți angajați;
  • alertarea echipajelor de intervenție, pentru ca acestea să se poată mobiliza spre zonele probabil afectate;
  • estimarea rapidă, imediat după seism, a numărului de clădiri posibil avariate într-o localitate, ca ajutorul să fie trimis întâi acolo unde e mai mare nevoie.

Comparația oferită tot de INFP arată că timpul de avertizare diferă mult de la o țară la alta, în funcție de geografie.

Țară Timp de avertizare aproximativ De ce
România (București, seism în Vrancea) circa 25 de secunde Distanța față de sursa seismică
Japonia circa 1–2 secunde, în unele situații Epicentre foarte apropiate de zonele locuite
Mexic uneori circa 70 de secunde Sursa seismică e departe de capitală

Sursa valorilor: declarațiile directorului general al INFP, martie 2026. Valorile sunt orientative și depind de fiecare cutremur în parte.

De ce nu primești RO-ALERT înainte de cutremur?

DSU a explicat public că RO-ALERT nu transmite mesaje înaintea unui cutremur. Instituția a invocat predictibilitatea redusă și riscul ca un mesaj primit cu câteva secunde înainte să provoace panică. Autoritățile au avertizat că, în acele secunde, oamenii ar putea fugi pe scări sau spre lift, adică exact în locurile cele mai periculoase, și s-ar putea produce aglomerări.

RO-ALERT rămâne însă util după un seism. Dacă un cutremur produce urmări grave, autoritățile pot trimite mesaje cu măsuri de protecție, de exemplu despre punctele de distribuire a ajutoarelor sau despre locurile de adăpost.

Cum funcționează RO-ALERT

Sistemul folosește tehnologia cell broadcast. Asta înseamnă că un mesaj este transmis simultan tuturor telefoanelor conectate la rețeaua mobilă dintr-o anumită zonă, gratuit, fără să fie nevoie de numărul tău de telefon sau de internet. Proiectul a fost pus la punct de un grup de lucru coordonat de ANCOM, împreună cu DSU, IGSU, STS și operatorii mobili, iar portalul ro-alert.ro a fost lansat în 2018. Mesajele pot fi trimise doar de autoritățile cu atribuții de protecție civilă.

Verifică setările telefonului

  1. Actualizează sistemul de operare al telefonului.
  2. Pe Android, intră în Setări, apoi în Notificări, și caută „Alerte de urgență”, „Mesaje de urgență” sau „Cell Broadcast”. Dacă nu găsești opțiunea, caută în setări cuvântul „alertă”. Pe unele modele, opțiunea este în aplicația Mesaje.
  3. Pe iPhone, opțiunile pentru alertele guvernamentale se află de regulă în Setări, la Notificări, în partea de jos a ecranului.
  4. Lasă activate cel puțin alertele extreme și pe cele severe. Pe telefoanele vândute în România, alertele sunt de obicei pornite din fabrică.

Mesajele pot să nu ajungă la telefoanele foarte vechi sau setate greșit, la cele aflate în modul avion ori în zone fără semnal.

Ce sunt alertele de cutremur de pe Android?

Unele telefoane Android pot afișa alerte de cutremur printr-un serviciu al Google, care nu face parte din sistemul național de avertizare. Serviciul combină date seismologice cu semnale de la accelerometrele telefoanelor și, potrivit companiei, emite alerte pentru seisme cu magnitudinea de cel puțin 4,5 aflate în apropiere. Google precizează că alerta poate sosi înainte, în timpul sau după mișcarea pământului, deci nu garantează că vei fi avertizat din timp.

Exemplu real: la cutremurul de 5,4 din Vrancea de pe 3 noiembrie 2022, mulți utilizatori de Android au primit o alertă cu câteva zeci de secunde înainte de seism. DSU a precizat atunci că mesajul nu a fost trimis prin RO-ALERT. Utilizatorii de iPhone nu au primit alerta, pentru că serviciul Google nu funcționează pe iOS.

Se discută un sistem de alertă la cutremur pentru populație?

Da. Propunerea legislativă B400/2025 „privind avertizarea și alarmarea populației în situațiile de urgență generate de cutremure”, inițiată de parlamentari AUR, prevede un sistem „Alertă cutremur”, bazat pe datele INFP. Mesajele ar urma să fie transmise gratuit prin SMS, prin RO-ALERT și prin canale audiovizuale, de la anumite praguri de magnitudine.

Potrivit documentelor publicate pe site-ul Senatului, Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil, invocând suprapunerea cu RO-ALERT. Propunerea nu are efecte până când nu e adoptată și promulgată, așa că verifică stadiul ei pe senat.ro și cdep.ro.

Ce faci în secundele de dinainte și din timpul cutremurului?

Indiferent dacă primești sau nu o alertă, reacția corectă e aceeași și se exersează din timp. Recomandările autorităților de protecție civilă sunt, în esență:

  • Nu fugi pe scări și nu folosi liftul. Cele mai multe accidentări au loc în timpul deplasării.
  • Adăpostește-te lângă un perete interior sau sub o masă solidă, protejându-ți capul, departe de ferestre și de obiectele care pot cădea.
  • Dacă ești afară, îndepărtează-te de clădiri, de stâlpi și de cabluri.
  • După seism, ieși calm, verifică dacă miroase a gaz și urmărește doar informațiile oficiale, inclusiv eventualele mesaje RO-ALERT.

Pregătirea contează mai mult decât cele câteva secunde de avertizare. Găsești și un ghid despre ce faci la cutremur, cu lista de lucruri pentru rucsacul de urgență.

Greșeli frecvente

  • Să crezi că lipsa unui RO-ALERT înseamnă că nu a fost un cutremur. Mesajele nu se trimit înaintea seismelor.
  • Să dezactivezi complet alertele de urgență din cauza mesajelor despre vreme. Le poți ajusta sunetul, dar e bine să le păstrezi pe cele extreme.
  • Să te bazezi doar pe alerta de pe telefon. Ea poate întârzia sau poate lipsi, iar locul de adăpost din casă trebuie stabilit dinainte.

Întrebări frecvente

Cu câte secunde înainte pot fi avertizați bucureștenii?

La un cutremur puternic din Vrancea, sistemul INFP poate oferi circa 25 de secunde. La seismele cu epicentrul în alte zone sau mai aproape de oraș, timpul poate fi mult mai scurt.

Primesc RO-ALERT dacă nu am internet?

Da. Cell broadcast funcționează prin rețeaua mobilă, fără date mobile și fără Wi-Fi, cu condiția ca telefonul să aibă semnal și opțiunea de alerte activată.

Cine trimite mesajele RO-ALERT?

Doar autoritățile cu atribuții de protecție civilă, de regulă prin structurile DSU și IGSU. Persoanele fizice sau instituțiile neautorizate nu pot trimite astfel de mesaje.

Alerta Google de pe Android este oficială?

Nu. Este un serviciu al companiei Google, separat de sistemul național. Poate fi util, dar nu înlocuiește informațiile oficiale și nu garantează avertizarea în avans.

Merită să cumpăr un senzor de cutremur pentru casă?

Un senzor de casă reacționează de obicei la vibrațiile deja prezente în locuința ta, deci oferă foarte puțin timp. Investiția mai utilă e să fixezi mobila înaltă de perete și să ai pregătită o trusă de urgență.

Pentru mai multe informații despre mesajele de urgență, vezi și articolele noastre despre RO-ALERT.

Related Articles

Ultimele Articole