Cultura

Povesti de Craciun

Nasterea lui Iisus a fost una dintre temele de referinta ale picturii si sculpturii europene din Evul Mediu si pana in zilele noastre. Epoca Renasterii, in Italia, Germania si Tarile de Jos, acolo unde artele vizuale atingeau suprema inflorire, a adus temei consacrarea deplina. Legenda Nasterii Pruncului intr-o iesle din Bethleem ar fi fost insa prea statica daca s-ar fi limitat la acest moment.
 
Pentru ca descrierea scenei sa atinga spectaculosul, chiar miraculosul, artistii au ales sa reprezinte cu precadere momentul cunoscut sub numele de Inchinarea magilor. Mentionat doar de Evanghelia lui Matei, acest fapt se rezuma la aparitia pe cer a unei stele prevestind nasterea lui Mesia, determinandu-i pe „magii din Rasarit” sa se astearna la drum cu daruri simbolice pentru celestul Prunc: aur, semn al virtutii si dovada a inchinarii, tamaie ca ofranda adusa divinitatii si mir ca indiciu al naturii umane si al suferintelor pe care le va indura Iisus. „Nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain”, spun ganditorii Renasterii. Iar intamplarile relatate de Biblie primesc o noua interpretare, corespunzatoare acestei conceptii si vremurilor de fast. In centrul frescei „Trei Magi”, din Palazzo Medici-Riccardi (Florenta), pictata de Benozzo Gozzoli pe la 1459-1461, calareste in toata splendoarea bogatiei si magnificentei sale insusi tanarul Lorenzo Medici, urmat de alti membri ai familiei sale care conduceau destinele orasului.
 
Printre insotitorii printului se zareste si pictorul, semn al apartenetei sale la lumea stralucita pe care o reprezenta, al favorurilor de care se bucura la Curte dar si ca intruchipare a unui participant la Nasterea divina. Si Botticelli se portretizeaza printre personajele aflate in alaiul din “Adoratia Magilor” de la Uffizzi. Desi in pictura cu aceasta tema a lui Gentile da Fabriano (1370-1427) nu s-au facut identificari, acestea nu sunt excluse, vremea Renasterii si a umanismului permitand astfel de descrieri libere. Nascut la 21 mai 1471 si mort in 1528 la Nuremberg, Albrecht Durer este contemporan cu noile interpretari iconografice conform carora Balthazar este de rasa neagra, Gaspard are trasaturi asiatice, iar Melchior avea infatisarea unui batran alb. In «Adoratia» lui Durer, Balthazar are deja un chip nou. Secolele urmatoare continua prezentarea legendei biblice, avandu-i pe cei 3 magi ca protagonisti principali.
 
In maniera rococo sau neoclasicista, tablourile readuc in memoria spectatorilor povestea nasterii lui Isus. Daca arta plastica s-a mentinut in litera Bibliei, literatura a dat frau liber imaginatiei, inventand un al patrulea mag. Scriitorul american Henry van Dyke, unul dintre povestitorii pe intelesul copiilor a semnificatiei Craciunului, a istorisit legenda lui Artaban, care nu a reusit sa ajunga la Bethleem. In traditia finlandeza, acest al patrulea mag este chiar Mos Craciun. Avand imparatia prea departe in Nord si neputand ajunge la timp pentru a celebra Nasterea, acesta imparte darurile celorlalti copii.
Share: