Putin creste presiunea asupra Ucrainei si avertizeaza ca negocierile vor continua mult timp

A douasprezecea zi a invaziei ruse a Ucrainei a extins lista pagubelor materiale si umane, cu noi bombardamente  in marginea de sud a tarii care uneste peninsula Crimeea cu zona autoproclamatelor republici separatiste Donbas.

Dar ziua a lasat si progrese timide pe frontul diplomatic, precum disponibilitatea Chinei de a media in conflict sau dezbaterea privind crearea coridoarelor umanitare, dupa trei incercari esuate de a deschide rute de evacuare a civililor din zonele cele mai afectate. razboi. A treia runda de negocieri intre cele doua tari opuse a fost inchisa dupa ce Moscova a cerut guvernului lui Volodimir Zelinski sa obtina o incetare „imediata” a focului, potrivit unei conversatii cu purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dimitri Peskov, cu agentia Reuters.

A treia runda de discutii dintre autoritatile ucrainene si cele ruse s-a incheiat cu putine progrese si cu sentimentul ca va dura mult mai mult pana la pace. „Nu ne facem iluzii ca vom obtine un rezultat definitiv in urmatoarea faza a negocierilor cu Ucraina. Este o munca grea”, a spus unul dintre membrii delegatiei ruse, Leonid Slutski, la finalul intalnirii.

China s-a declarat luni dispusa sa medieze in conflict. In declaratiile sale cele mai clare de pana acum despre interesul sau de a ocupa acest rol, ministrul de externe Wang Yi a indicat ca tara sa este dispusa „sa efectueze medierea necesara atunci cand este necesar”. Dar asta nu inseamna ca Beijingul se va distanta de partenerul sau strategic. Relatia cu Moscova este „solida ca piatra” si va continua sa se adanceasca, a asigurat ministrul, transmite Macarena Vidal Liy de la Beijing.

Cererile Kremlinului la masa negocierilor au fost trei: guvernul ucrainean trebuie sa recunoasca peninsula Crimeea drept rusa si autoproclamatele republici populare Donetk si Lugansk ca teritorii independente. In plus, trebuie sa semneze in Constitutie un statut „neutru” care sa-l impiedice sa adere vreodata la vreun bloc occidental, in special la NATO. Primul pas, spune Moscova, ar fi sfarsitul rezistentei armate ucrainene. „Incheiem demilitarizarea Ucrainei”, a spus Peskov. „Vom reusi, dar daca isi opresc actiunea militara acum, nimeni nu va continua sa traga.” „Donetk si Lugansk nu vor sa faca parte din Ucraina. Dar asta nu inseamna ca ar trebui distruse”, a adaugat purtatorul de cuvant al lui Vladimir Putin.

Cel mai mare succes al intalnirii au fost „cateva mici progrese in logistica coridoarelor umanitare”, a spus seful delegatiei ucrainene, Mijail Podoliak. Omologul sau rus, Vladimir Medinski, nu a fost atat de convins. „Sa lasam aceasta chestiune in aer. Speram ca coridoarele vor functiona maine, ne-a asigurat partea ucraineana”, a subliniat reprezentantul Moscovei.

Kievul respinsese coridoarele propuse de Moscova pentru ca duceau spre teritoriul rusesc sau belarus, aceasta din urma tara servind drept platforma pentru frontul care a pus sub asediu capitala ucraineana. In plus, in weekend evacuarea civililor din orase precum Mariupol sau Volvovaja a fost frustrata din cauza incalcarii incetarii focului convenita intre parti.

Intalnirea de luni, care a durat aproximativ trei ore, a abordat nu doar „neutralitatea” Ucrainei, ci si alte probleme pe care Kremlinul le-a denuntat in toti acesti ani, precum situatia limbii ruse in tara vecina. Rusa a incetat sa mai fie oficiala in Ucraina in 2019, la sfarsitul mandatului fostului presedinte, Petro Porosenko, iar odata cu Zelensky s-a legiferat recent ca toate mass-media in rusa — nu in alte limbi — trebuie sa aiba o versiune in ucraineana.

Delegatia rusa a sperat sa semneze niste preacorduri la aceasta intalnire, dar potrivit sefului sau, asteptarile „nu s-au adeverit”. „Am ajuns cu un numar mare de documente scrise: acorduri, proiecte, propuneri… Si am sperat ca astazi s-ar fi putut semna macar un protocol pe unele dintre punctele pe care le-am convenit in principiu. , dar partea ucraineana a luat documentele pentru a le studia”, a explicat Medinski.

Discutiile dintre autoritatile de la Kiev si Moscova au avut loc in aceeasi zi in care cele 27 de tari ale Uniunii Europene au convenit sa demareze procesul pentru ca Ucraina, Moldova si Georgia sa devina, pe viitor, membri ai clubului comunitar, dupa ce cererea pe care aceste trei tari au facut-o saptamana trecuta, relateaza Manuel V. Gomez de la Bruxelles. Acesta este un prim pas, dar are un mesaj politic clar intr-un moment in care Ucraina lupta cu trupele rusesti care ii invadeaza teritoriul. Dupa cum a raportat presedintia franceza a Uniunii pe contul sau oficial de Twitter, cei douazeci si sapte au cerut luni Comisiei sa faca primul pas pe aceasta cale, pregatind raportul necesar pentru a decide daca tarile UE acorda candidaturi Ucrainei, Moldovei si Georgiei. statutul de tara.

Presedintele Zelensky a semnat petitia de aderare la UE ca parte a raspunsului la invazia lansata de Rusia pe 24 februarie. Moldova si Georgia au urmat imediat exemplul, temandu-se de Moscova. Cel mai recent raport al ONU indica faptul ca 406 civili si-au pierdut viata de la inceputul invaziei ruse a Ucrainei, desi organizatia recunoaste ca cifra reala este mai mare.

Aliatii au decis sa mentina presiunea impotriva lui Putin prin sanctiuni, in ciuda framantarilor pe care le genereaza in propriile economii si a diferentelor cauzate de o problema cruciala precum vetoul asupra importurilor de petrol rusesti, care este deosebit de daunator pentru europeni. Presedintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut o convorbire telefonica cu liderii Frantei, Emmanuel Macron; Germania, Olaf Scholz, si Regatul Unit, Boris Johnson, in care au impartasit „hotararea de a continua cresterea costurilor” impotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, potrivit rezumatului facut public de Casa Alba, o invazie „nejustificata si neprovocata”. , relateaza Amanda Mars de la Washington.

In a douasprezecea zi de agresiune, in care fotografiile cu civili morti care incercau sa fuga de bombele rusesti au uimit jumatate din lume, liderii isi subliniaza, de asemenea, angajamentul lor de a continua sa ofere Ucrainei asistenta economica, umanitara si de securitate. Intrebarea este cum se materializeaza tot acest sprijin. Congresul Statelor Unite promoveaza un vot bipartizan pentru interzicerea importurilor de titei din Rusia, iar secretarul de stat Antony Blinken a asigurat duminica ca tarile occidentale negociaza intens aceasta masura pentru a inaspri raspunsul la Putin, dar Germania a subliniat luni ca acestea nu intentioneaza sa suspende achizitiile de petrol rusesc.

Canalul diplomatic nu a fost complet inchis, in ciuda tuturor. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov si ucraineanul Dmitro Kuleba sunt programati sa se intalneasca pentru prima data joi in Turcia pentru a incerca sa gaseasca o cale de iesire din conflict. In principiu, o vor face in orasul sudic Antalya si intr-un format de trei, cu prezenta omologului lor turc, Mevlut Cavusoglu. „Obiectivul nostru cel mai urgent este incetarea luptelor”, a explicat seful diplomatiei turce atunci cand a anuntat intalnirea, pe care a considerat-o un „pas important” spre pace si stabilitate. Ulterior, purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe, Maria Zajarova, a confirmat agentiei TASS participarea Rusiei la intalnire, potrivit unui raport de la Istanbul.

Related Articles

Ultimele Articole