Economie

Statul vinde terenuri tinerilor sub 35 de ani

Există o lege în România ce dă dreptul tinerilor sub 35 de ani, care nu posedă o locuinţă, să-şi construiască o casă pe un teren intravilan al primăriei din oraşul în care locuiesc. Terenul era dat în folosinţă cu titlu gratuit de către autorităţile locale pe perioada existenţei construcţiei. Recent, această lege (15/2003) a fost modificată dând acum posibilitatea tinerilor să-şi cumpere terenul atribuit de primărie, la preţul stabilit de un evaluator autorizat. Această modificare  reprezintă în fapt  o nouă portiţă oferită consiliilor locale care decid vânzarea terenurilor pentru a împroprietări preferenţial pe cine are “punctajul” mai mare. În ultimii trei ani, dintre cei care s-au înghesuit la ghişeele primăriilor pentru a pune mâna pe un astfel de teren, puţini au avut succes.

Pe de-o parte edilii au invocat lipsa unor loturi disponibile, iar pe de altă parte situaţia juridică neclară a terenurilor a făcut ca legea să nu poată fi aplicată. Numai în Bucureşti, la primăriile de sector au fost depuse aproximativ 6.000 de solicitări. Norocoşi s-au dovedit a fi doar cei din sectorul 2 al Capitalei, care chiar au primit terenurile pe care şi-au construit deja case.

Cu toate că această modificare s-a produs anul acesta, în luna mai, majoritatea primăriilor habar nu aveau, iar cele informate au tăcut mâlc. Iniţiatorul modificării legii, senatorul PSD Aurel Simionescu, susţine că “s-a dorit normalizarea situaţiei în care tinerii erau practic semiproprietari. Din păcate, primăriile nu au mediatizat această facilitate, deşi ele ar fi fost primele instituţii care ar fi câştigat din taxele şi impozitele pe terenurile respective”, ne-a declarat senatorul.

Legea 15/2003, o gogoriţă electorală
Într-adevăr, funcţionarii primăriilor de sector din Capitală şi din oraşele mari (Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu etc) nu erau la curent cu ultimele noutăţi legislative. După ce zeci de mii de tineri din toată ţara au sperat că vor primi, în sfârşit, un lot de casă, în urmă cu un an au venit legile proprietăţii, au apărut cererile de retrocedare, iar primăriile au fost nevoite să sisteze “împroprietărirea” tinerilor.

În Sibiu, de pildă, există peste 400 de cereri care sunt deja aprobate printr-o hotărâre a Consiliului Local în urma unei trageri la sorţi. La Cluj-Napoca, purtătorul de cuvânt al primăriei, Raimonda Boian, ne-a declarat că toate atribuirile de terenuri s-au făcut înainte de alegeri în 2004, şi numai pe hârtie. “Practic, nici nu se specifica adresa lotului respectiv, ci se spunea că terenul este situat în Cluj-Napoca.

Nu a fost decât un demers cu iz electoral”, spune reprezentantul primăriei. Primarul general, Adriean Videanu, nu ne-a furnizat nicio informaţie concretă, pasând responsabilitatea primăriilor de sector, care au dat mingea înapoi în curtea municipalităţii. Andrei Chiliman, edilul sectorului 1, spune că la ora actuală nu există niciun metru pătrat de teren disponibil. “Noi chiar avem nevoie de 500 de hectare de teren, aceasta fiind suprafaţa revendicată de foştii proprietari care au deţinut pământ în sectorul 1.

De vină pentru această situaţie sunt comisiile de aplicare a Legii fondului funciar din Otopeni şi Mogoşoaia, care au făcut multe împroprietăriri ilegale, luând din terenurile sectorului 1″, ne-a declarat edilul. Nici în celelalte primării de sector situaţia nu este mai roz. Cereri sunt, terenuri, încă nu.

Share: