Martin Luther este una dintre cele mai importante figuri din istoria europeana, care prin credinta sa indrazneata si neclintita a facut o schimbare de durata in peisajul religios al continentului.
Privit in mare parte drept fondatorul Reformei Protestante, Luther a transformat rolul Bibliei in credinta crestina si a lansat o miscare de reforma religioasa pentru a rivaliza cu cea mai puternica forta din Europa – Biserica Catolica.
Iata 10 fapte despre Martin Luther si mostenirea sa extraordinara, dar controversata:
Martin Luther este unul dintre cei mai extraordinari si importanti oameni ai ultimilor 500 de ani, dar a fost si un om foarte constient de imaginea sa si a facut eforturi considerabile pentru a crea modul in care il vedea lumea. Acest lucru a afectat modul in care era privit atat in propria sa viata, cat si secole mai tarziu in a noastra. Dan este alaturi de Lyndal Roper, profesor de istorie Regius de la Universitatea Oxford; ea este unul dintre cei mai importanti experti ai lumii despre Luther si a publicat recent Living I Was Your Plague: Martin Luther’s World and Legacy, care exploreaza acest aspect al omului care a zguduit crestinatatea occidentala pana la capat.
1. O experienta aproape de moarte l-a impins sa devina calugar
Martin Luther s-a nascut la 10 noiembrie 1483 din Hans si Margarethe Luther, in micul oras Eisleben, Saxonia. Cel mai mare dintr-o familie numeroasa, Luther a primit o educatie riguroasa si la 17 ani s-a inscris la Universitatea din Erfurt.
Cu toate acestea, la 2 iulie 1505, Luther avea sa experimenteze unul dintre cele mai determinante momente din viata sa, cand a fost prins de o furtuna vicioasa si aproape lovit de fulger.
Ingrozit sa moara fara sa-si castige locul in rai, el a promis in acel moment ca, daca Sfanta Ana il va calauzi prin furtuna, se va stradui sa devina calugar si sa-si dedice viata lui Dumnezeu. Doua saptamani mai tarziu, parasise universitatea pentru a se alatura Manastirii Sf. Augustin din Erfurt, spunand melancolic prietenilor care l-au lasat la Manastirea Neagra:
2. In timp ce tinea prelegeri despre teologie, el a facut o descoperire religioasa
In timp ce era la manastire, Luther a inceput sa predea teologia la Universitatea din Wittenberg, iar in 1512 a obtinut un doctorat in aceasta materie. A tinut prelegeri despre Biblie si invataturile ei, iar intre 1515-1517 a intreprins un set de studii despre Epistola catre Romani .
Acest lucru a incurajat efectiv doctrina justificarii numai pe credinta sau sola fide si a sustinut ca dreptatea poate fi obtinuta numai prin credinta in Dumnezeu, nu doar prin cumpararea de indulgente sau numai fapte bune.
Acest lucru a avut un efect profund asupra lui Luther, care l-a descris astfel:
„cea mai importanta piesa din Noul Testament. Este cea mai pura Evanghelie. Merita bine ca un crestin sa-l memoreze cuvant cu cuvant, ci si sa se ocupe zilnic de el, ca si cum ar fi painea zilnica a sufletului.”
3. Nouazeci si cinci de teze ale sale au schimbat cursul crestinismului
Cand, in 1516, calugarul dominican Johann Tetzel a fost trimis in Germania pentru a vinde indulgente taranilor sai pentru a finanta marea reconstructie a Bazilicii Sf. Petru din Roma, studiile lui Luther au avut deodata o utilitate practica.
Luther i-a scris episcopului sau protestand impotriva acestei practici intr-un tratat mare care va ajunge sa fie cunoscut drept Tezele lui Nouazeci si cinci. Desi probabil intentionat ca o discutie academica despre practicile bisericii, mai degraba decat un atac total asupra Romei catolice, tonul sau nu a fost lipsit de acuzatii, asa cum se vede in teza 86, care a intrebat cu indrazneala:
„De ce papa, a carui bogatie astazi este mai mare decat bogatia celui mai bogat Crassus, construieste bazilica Sf. Petru mai degraba cu banii credinciosilor saraci decat cu banii sai?”
Povestea populara spune ca Luther si-a tintuit Tezele Nouazeci si cinci de usa Bisericii Tuturor Sfintilor din Wittenberg – o actiune citata in mare parte drept inceputul Reformei Protestante.
O pictura in care Martin Luther isi pironieste cele 95 de teze pe usa bisericii din Wittenberg.
4. El a intemeiat credinta luterana
Tezele lui Luther s-au raspandit ca un incendiu prin Germania, cand in 1518 au fost traduse din latina in germana de catre prietenii sai. Ajutati de noua tiparna inventata, pana in 1519 au ajuns in Franta, Anglia si Italia, timp in care termenul „luteranism” a intrat pentru prima data in uz.
Initial inventat de dusmanii sai ca un termen derogatoriu pentru ceea ce ei considerau a fi erezie, de-a lungul secolului al XVI-lea luteranismul a fost insuflat ca nume pentru prima doctrina protestanta adevarata din lume.
Luther insusi nu i-a placut termenul si a preferat sa-si numeasca filozofia evanghelism, din termenul grecesc care inseamna vesti bune, totusi, pe masura ce au aparut noi ramuri ale protestantismului, a devenit mai important sa distingem exact la ce credinta se subscrie.
Astazi, luteranismul ramane una dintre cele mai mari ramuri ale protestantismului.
5. Cand a refuzat sa renunte la scrisul sau, a devenit un barbat cautat
Luther a devenit curand un ghimpe in coasta papalitatii. In 1520, Papa Leon al X-lea a trimis o bula papala prin care il ameninta cu excomunicarea in cazul in care refuza sa-si retraga opiniile – Luther a raspuns dand-o foc public, iar anul urmator a fost intr-adevar excomunicat din Biserica la 3 ianuarie 1521.
Dupa aceasta, a fost chemat in orasul Worms pentru a participa la o Dieta – o adunare generala a mosiilor Sfantului Imperiu Roman – unde i s-a cerut din nou sa renunte la scrisul sau. Cu toate acestea, Luther a sustinut munca sa, tinand un discurs incantator in care a exclamat:
„Nu pot si nu voi retrage nimic, deoarece nu este nici sigur, nici corect sa merg impotriva constiintei.”
A fost imediat catalogat de eretic si haiduc de catre imparatul Carol al V-lea. Arestarea lui a fost ordonata, literatura i-a fost interzisa, a devenit ilegal sa-l adaposteasca, iar uciderea lui in plina zi nu ar avea consecinte.
6. Traducerea sa a Noului Testament a ajutat la popularizarea limbii germane
Din fericire pentru Luther, protectorul sau de multa vreme, Printul Frederick al III-lea, Electorul Saxiei a avut un plan si a aranjat ca partidul sau sa fie „rapit” de catre banditi si dus in secret la Castelul Wartburg din Eisenach. In timp ce acolo si-a lasat barba si a luat deghizarea lui „Junker Jorg”, si s-a hotarat sa intreprinda ceea ce el credea a fi o sarcina de o importanta vitala – traducerea Noului Testament din greaca in germana.
In acest episod din Not Just the Tudors, Suzannah se uita la o gama minunata de noi cercetari. Ea merge la casa copilariei lui Anne, Castelul Hever din Kent, pentru a-l intalni pe doctorul Owen Emmerson si se adanceste in trecutul familiei lui Anne cu dr. Lauren McKay.
Pe parcursul a 11 saptamani uluitoare, Luther a terminat singur traducerea, in medie aproximativ 1.800 de cuvinte pe zi. Publicat in 1522 in limba germana comuna, acest lucru a facut ca invataturile Bibliei sa fie mai accesibile publicului german, care, la randul sau, ar fi mai putin dependent de preoti pentru a citi Cuvantul lui Dumnezeu in latina in timpul ceremoniilor catolice.
Mai mult, popularitatea traducerii lui Luther a ajutat la standardizarea limbii germane, intr-un moment in care multe limbi diferite erau vorbite pe teritoriile germane si a incurajat o traducere similara in engleza – Biblia Tyndale.
7. Razboiul taranilor germani a fost construit partial pe retorica lui, dar el s-a opus cu vehementa.
In timp ce Luther se afla in exil la Castelul Wartburg, o reforma radicala a trecut prin Wittenberg la o scara neprevazuta, cu o neliniste necrutatoare simtita peste tot. Consiliul orasenesc ia trimis lui Luther un mesaj disperat sa se intoarca, iar el a simtit ca era datoria lui morala sa-l urmeze, scriind:
„In timpul absentei mele, Satana a intrat in stana mea si a facut ravagii pe care nu le pot repara scriind, ci doar prin prezenta mea personala si cuvantul viu.”
Prin predicarea sa, revoltele din oras s-au linistit, insa in zonele invecinate au continuat sa creasca. Au rezultat o serie de razboaie taranesti, incorporand unele dintre retorica si principiile Reformei in cererea lor de influenta si libertate. Multi credeau ca Luther va sprijini revoltele, dar el a fost in schimb infuriat de conduita taranilor si le-a condamnat public actiunile, scriind:
„Crestini buni sunt! Cred ca nu a mai ramas un diavol in iad; toti au intrat in tarani. Delirea lor a depasit orice masura.”
8. Casatoria lui a creat un precedent puternic
In 1523, Luther a fost contactat de o tanara calugarita de la manastirea cisterciana Marienthron din Nimbschen. Calugarita, pe nume Katharina von Bora, aflase de miscarea de reforma religioasa in crestere si a cautat sa scape din viata ei mondena din manastirea de maici.
Luther a aranjat ca von Bora si altii sa fie scosi clandestin din Marienthron printre butoaie de hering, totusi, cand toate au fost contabilizate in Wittenberg, a mai ramas doar ea – si si-a pus obiectivul sa se casatoreasca cu Luther.
Katharina von Bora, sotia lui Luther, de Lucas Cranach cel Batran, 1526.
In ciuda multor deliberari cu privire la repercusiunile sale, cei doi s-au casatorit la 13 iunie 1525 si si-au stabilit resedinta in „Manastirea Neagra”, unde von Bora a preluat rapid administrarea vastelor sale proprietati. Casnicia a fost una fericita, Luther numind-o „steaua matinala a lui Wittenberg”, iar perechea a avut sase copii impreuna.
Desi clerul s-a casatorit inainte, influenta lui Luther a creat precedentul pentru casatoria barbatilor religiosi in Biserica Protestanta si a ajutat sa-si modeleze opiniile cu privire la rolurile conjugale.
9. Era un imnod
Martin Luther credea ca muzica este una dintre metodele cheie de dezvoltare a credintei si, ca atare, a fost un imnodist prolific, scriind zeci de imnuri de-a lungul vietii sale. A combinat muzica populara cu arta inalta si a scris pentru toate clasele, varstele si genurile, scriind versuri pe teme de munca, scoala si viata publica.
Imnurile sale erau foarte accesibile si scrise in germana, cantecele comunale in slujbele bisericii protestante fiind foarte incurajate, deoarece Luther credea ca muzica „ne controleaza inimile, mintile si spiritele”.
Dan discuta cu unul dintre cei mai de seama experti in Reforme si discuta daca Iain Duncan Smith a avut dreptate sa faca paralele intre Brexit si despartirea secolului al XVI-lea de Roma.
10. Mostenirea lui este amestecata
In ciuda rolului revolutionar al lui Luther in intemeierea protestantismului si in a ajuta la inlaturarea abuzurilor Bisericii Catolice, mostenirea sa a avut si unele repercusiuni extrem de sinistre. Un aspect deseori trecut cu vederea in povestea lui Luther despre credinta crestina devotata a fost condamnarile sale violente la adresa altor religii.
El a condamnat in mod special credinta evreiasca, cumparand in traditia culturala ca evreii L-au tradat si ucis pe Isus Hristos si adesea a sustinut violenta brutala impotriva lor. Datorita acestor convingeri antisemite violente, multi istorici au facut de atunci legaturi intre opera sa si antisemitismul in crestere al Partidului Nazist in timpul celui de-al Treilea Reich.
Desi condamnarea lui Luther a venit pe motive religioase si a nazistilor pe motive rasiale, pozitia sa intrinseca in istoria intelectuala a Germaniei le-a permis membrilor Partidului Nazist sa o foloseasca ca referinta pentru a-si sustine propriile politici antisemite.
