Diplomatul finlandez, contestat de sârbi Foto: EPA
Dacă în luna februarie, când Kosovo şi-a declarat unilateral
independenţa de Serbia, oficialii şi experţii occidentali afirmau că
demersul va aduce mult dorita linişte în Balcani, evoluţiile recente
arată că „butoiul cu pulbere“ al Europei poate sări oricând în aer. După
ce Belgradul a lăsat să se înţeleagă deschis că divizarea Kosovo este o
soluţie, apar şi primele declaraţii privind alipirea fostei provincii
sârbe la Albania.
Interese ascunse
Besnik Mustafaj, fostul ministru de Externe de la Tirana, a afirmat că,
dacă se va ajunge la divizarea între partea sârbă şi cea albaneză,
Kosovo nu va putea exista în mod independent, urmând ca partea albaneză
să aleagă între alipirea fie la Albania, fie la Macedonia.
„O asemenea întorsătură a evenimentelor este realistă şi absolut
firească“, a apreciat diplomatul albanez. Experţi independenţi apreciază
că declaraţiile lui Mustafaj confirmă încă o dată interesul Albaniei
pentru un Kosovo independent, care s-ar putea alipi la ea în timp. Ideea
vine în contextual în care una dintre condiţiile recunoaşterii Kosovo
de către UE şi SUA a fost ca fosta provincie din sudul Serbiei să nu se
alipească la Albania după proclamarea independenţei.
Expulzări de ambasadori
În ultimele zile, independenţa Kosovo a fost recunoscută de fostele
republici iugoslave, Muntenegru şi Macedonia, precum şi de Portugalia.
În replică, Serbia i-a expulzat ieri pe ambasadorii Muntenegrului şi
Macedoniei, acuzând cele două ţări că încearcă să contracareze acţiunea
Belgradului de a contesta la Curtea Internaţională de Justiţie
legalitatea independenţei Kosovo.
50
– de ţări au recunoscut până acum independenţa Kosovo, stârnind proteste şi critici din partea Belgradului.
Albania Mare prinde contur
