Economie

Investitorii români trec graniţa cu echipamente energetice, IT şi mobilă

Puţinele companii româneşti care şi-au extins afacerile în străinătate activează în domeniile serviciilor industriale, producţia de software, exploatări de resurse minerale şi în industria mobilei. Potrivit unui studiu al Asociaţiei Oamenilor  de Afaceri din România (AOAR), prezentat ieri în deschiderea unei conferinţe organizate de FinMedia, în aproape toate ţările din UE şi mai ales din afara Uniunii există reale oportunităţi de investiţii, însă întreprinzătorii români întâmpină foarte multe piedici în a le fructifica.

Oportunităţi în ţările foste sovietice
Secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, a explicat care ar fi zonele geografice de interes pentru investiţiile româneşti în străinătate, enumerând ţări precum Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Siria, Kazakhstan. Acestea “prezintă un potenţial de dezvoltare major şi există interese mari în domeniul resurselor energetice, dar noi încă nu dispunem de producţia necesară de bunuri de consum competitive”. Relaţiile politice cu ţările respective “sunt sensibile, inducând riscuri semnificative”, însă, per ansamblu, “aceste zone sunt atractive ca eficienţă economică – redevenţele pentru petrol şi gaze în Kazakhstan sunt de 1,5-2 USD/baril ţiţei, în timp ce Rusia percepe 6-7 USD/baril”, a afirmat oficialul AOAR.Stimularea preocupării pentru internaţionalizarea activităţii firmelor ar putea să urmeze câteva exemple de succes întâlnite în ţările dezvoltate: l în Anglia, guvernul – prin camerele de comerţ – face studii privind necesităţile şi cerinţele firmelor britanice interesate să-şi exporte produsele; l Franţa acordă credite fiscale pentru investiţiile făcute de companiile franceze în străinătate, destinate vânzării de produse realizate în Franţa; l “poli de competitivitate” sau “clustere industriale”, în UE, Franţa, Germania şi ţările nordice.

Principalele riscuri în promovarea brandurilor româneşti în străinătate
• lipsa de resurse financiare necesare susţinerii unei campanii de promovare/publicitate suficientde agresivă
• necunoaştere (lipsa de studii profesioniste) privind capacitatea de absorbţie a unei anumite pieţe – volum, calitate, preţuri etc.
• globalizarea şi politicile agresive de penetrare a pieţelor practicate de ţări, cum ar fi China sau India
• aplicarea operativă a unor măsuri de contingentare şi taxare pentru a proteja piaţa locală

Share: