Muzeul metropolitan de arta – New York

Prefata Hotararea de a deschide un muzeu de arta la New York a fost luata la masa. Dar nu la New York, ci la Paris, pe 4 iulie 1866, de Ziua Independentei Americii. Cel care a initiat proiectul – in fata unui public format din turisti si oameni de afaceri americani veniti la Paris cu ocazia Expozitiei Universale din 1897 – a fost John Jay, un liberal cu vederi foarte largi, care luptase pentru emanciparea populatiei de culoare si organizase serviciul civil american.

Initial, parea ca visul se va pierde printre mesele restaurantului parizian. Dar nu a fost asa. in 1869, elitele inteligentei si afacerilor din New York s-au adunat la Union League Club pentru a decide infiintarea unei comisii insarcinate sa dea viata muzeului. De data aceasta, la masa au fost invitati trei sute de arhitecti, artisti, avocati si comercianti dintre cei mai cunoscuti din Big Apple (n.t. -denumire data orasului New York), cu scopul precis de a forma o comisie de conducere si mai ales de a incepe strangerea primelor fonduri. Douazeci si sapte dintre ei au fost implicati in conducerea institutiei proaspat infiintate, iar John Taylor Johnson a devenit presedintele acesteia.

La 23 aprilie 1870, statul New York a recunoscut institutia din punct de vedere juridic, ocazie cu care i-a fost stabilita si denumirea: The Metropolitan Museum of Art (Muzeul Metropolitan de Arta). In realitate, era vorba despre un muzeu aflat inca pe hartie, fara sediu si mai ales lipsit de o colectie propriu-zisa. Dar statutul si intentiile sale au fost in scurt timp scrise negru pe alb: „Metropolitan – mentioneaza actul constitutiv – se infiinteaza in orasul New York cu scopul de a instrui si de a pastra in orasul de mai sus un muzeu si biblioteci de arta, de a incuraja si dezvolta artele frumoase, atat in industrie, cat si in viata cotidiana. Pentru a stimula cunoasterea, informarea cetatenilor si, astfel, pentru a pune la dispozitie un instrument de educare si recreere.

Exemplu de pragmatism american, noul muzeu trebuia sa indeplineasca simultan trei scopuri: dezvoltarea industriei, instruirea si divertismentul. Dar era nevoie de bani, iar comisia si-a propus sa atinga un prim nivel: pentru inceput, erau necesari doua sute cincizeci de mii de dolari. A inceput strangerea de donatii, iar reactia a fost una generoasa. Cineva a oferit, in loc de bani, un sarcofag roman, altii s-au luat la intrecere pentru a ocupa primul loc in privinta valorii donatiilor, asa cum a facut Catherine Lorillard Wolfe (fiica unui magnat al fierului), care voia sa fie prima femeie de pe lista, oferind doua mii cinci sute de dolari.

In 1872 s-a gasit un sediu provizoriu, un imobil de pe Fifth Avenue, fosta scoala de dans, in asteptarea construirii sediului oficial din Central Park. Intre timp, Metropolitan si-a gasit si primul director. 

Related Articles

Ultimele Articole