Franta isi va alege noul presedinte intr-un vot in doua tururi, unul pe 23 aprilie si al doilea pe 7 mai. Sondajele au anticipat de mai bine de doi ani ca extrema dreapta si autoritara Marine Le Pen ar putea castiga primul tur.
Sondajele sugereaza ca Le Pen, care a promis ca va scoate Franta din euro si va convoca un referendum pentru a revizui permanenta tarii in Uniunea Europeana, va pierde apoi in turul doi, iar presedintia ar reveni unui politician apartinand unui alt partid conventional.
In acest moment, totul indica ca alesul ar fi Emmanuel Macron, fost ministru al Economiei al unui guvern socialist care candideaza pentru un partid independent si de centru. O alta optiune, mai putin probabila, este Francois Fillon, un fost prim-ministru de dreapta zguduit de un presupus scandal de coruptie.
Dar dupa votul surpriza pentru Brexit in Regatul Unit si victoria lui Donald Trump in Statele Unite, multi se feresc de sondaje. Campania a adus multe surprize si o victorie pentru Le Pen este vazuta cel putin ca o posibilitate.
Desi i-ar fi dificil pentru Le Pen sa-si indeplineasca multe dintre promisiunile ei, victoria ei ar insemna o lovitura puternica pentru Europa, ar zgudui pietele si ar fi vazuta ca un nou pas in cresterea valului anti-establishment.
Pe de alta parte, o victorie pentru Macron ar fi un semnal pozitiv pentru politicienii centristi si pro-europeni si, dupa infrangerea lui Geert Wilders la ultimele alegeri olandeze, ar indica ca rezultatele voturilor din 2016 din Regatul Unit si Statele Unite nu au marcat sfarsitul liberalismului si UE.
Cum functioneaza sistemul francez?
Unsprezece candidati, fiecare sustinut de cel putin 500 de primari, deputati, deputati europeni sau senatori, au reusit sa se prezinte in primul tur. Daca niciunul nu castiga cu majoritate (mai mult de 50% din voturi), cei doi cei mai votati se vor intalni din nou doua saptamani mai tarziu.
Sistemul in doua tururi, care este folosit si la alegerile parlamentare, locale si regionale, a fost introdus in 1962 de Charles de Gaulle si s-a dovedit eficient in tinerea extremistilor in afara puterii: in primul tur votezi cu inima si ca francezi. sa zicem, in turul doi votati cu capul.
Indiferent cine castiga victoria finala, aceste alegeri sunt deja exceptionale: conform sondajelor actuale, niciunul dintre partidele traditionale de centru-dreapta si centru-stanga care au condus Franta din anii 1950 nu va fi reprezentat in al doilea tur.
Frontul National de extrema dreapta al lui Le Pen a facut progrese constante: controleaza 14 primarii si are doi deputati. La alegerile regionale din 2015 a obtinut 28% din voturi, maximul sau istoric. Dar pana acum sistemul de vot in doua tururi al Frantei l-a tinut departe de putere.
Anul acesta, cu Partidul Socialist (PS) in dezordine dupa presedintia dezastruoasa de cinci ani a lui Francois Hollande, fostul prim-ministru Alain Juppe din partidul de dreapta republicani a fost favoritul din timp.
Dar dupa ce l-a invins pe Juppe in mod neasteptat la alegerile primare ale partidului, Fillon, un politician autoproclamat „maini curate”, a fost acuzat ca le-a dat sotiei si copiilor sai locuri de munca false la plata publica si este acum investigat. S-a scufundat in sondaje.
Cine sunt Le Pen, Macron si Fillon?
Dupa ce a studiat la Institutul de Studii Politice de elita din Paris si la Scoala Nationala de Administratie, Emmanuel Macron, in varsta de 39 de ani, a lucrat pentru stat pentru scurt timp inainte de a deveni partener la Banca Rothschild. Atunci a fost consilier si ministru al Economiei in guvernul Hollande.
Nu a candidat niciodata la functii publice si spune ca vrea sa rupa „multumirea si prostia” politicienilor francezi. Un optimist plin de energie care pretinde ca nu este nici de dreapta, nici de stanga, ci „pragmatic si corect”. Este liberal si pro-business in probleme economice, dar progresist in probleme sociale.
Marine Le Pen, in varsta de 48 de ani, este a treia fiica a fondatorului Front National, Jean-Marie Le Pen, care a trecut in al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Franta din 2002. Avocata, de cand a preluat controlul partidului in 2011, Marine s-a detoxificat. ea si in acelasi timp s-a distantat de ea.
Le Pen, care este si el afectat de un scandal de locuri de munca false, dar in Parlamentul European, vrea sa puna capat imigratiei, sa reprime criminalii, sa elimine islamismul, sa scoata Franta din UE si sa o salveze de la globalizare.
El promite ca „nationalismul sau economic” va aduce beneficii afacerilor franceze si ca politica sa „francezii in primul rand” va aduce beneficii cetatenilor in materie de locuinte, sanatate, educatie si locuri de munca.
Fillon, in varsta de 63 de ani, a fost timp de cinci ani prim-ministrul lui Nicolas Sarkozy. Este tipicul francez conservator de provincie, care este deosebit de apreciat de dreapta catolica – care ii ramane loiala in ciuda scandalurilor judiciare – pentru apararea valorilor traditionale ale familiei.
La nivel economic, el este mult mai radical: promitand reforme in stil thatcherit, cum ar fi reducerea impozitelor si a cheltuielilor publice, reducerea locurilor de munca publice, cresterea varstei de pensionare, liberalizarea legilor muncii si reprimarea puterii sindicale.
Care sunt temele principale?
Atacurile teroriste de la Paris si Nisa, care s-au soldat cu 230 de vieti in 2015 si 2016, cantaresc foarte mult aceste alegeri si au ajutat-o pe Le Pen sa-si abordeze temele preferate: securitatea, imigratia, islamul si identitatea nationala.
La aceste probleme, ea a adaugat intrebarea Europei, pentru a face apel la cei care spun ca Franta trebuie sa se elibereze de UE pentru a prospera. In plus, Le Pen critica elita imorala si deconectata de realitate, un teritoriu pe care Fillon l-a explorat si cu critici la adresa presei si a justitiei.
Dar alegerile din Franta de anul acesta raspund si, si poate mai ales, starii de rau generala si persistenta a unei tari a carei economie a stagnat de ani de zile si a carei rata a somajului nu a reusit sa coboare sub doua cifre. Legile muncii, crearea de locuri de munca, impozitele si asistenta sociala sunt aspecte cheie ale campaniei.
Cine sunt ceilalti?
Din ceilalti opt candidati care se vor prezenta in primul tur, doar doi spera sa obtina mai mult de 10% din voturi: Benoit Hamon, candidatul oficial al Partidului Socialist, si Jean-Luc Melenchon, reprezentant al extremei stangi.
Hamon, 49 de ani, a fost ministru al Educatiei. El promite sa-si duca partidul mai la stanga, dupa ce guvernul sumbru si dezordonat al lui Hollande l-a lasat divizat si demoralizat. Cea mai frapanta propunere a sa, pe langa legalizarea canabisului, este introducerea unui venit de baza universal.
Melenchon, in varsta de 65 de ani, a fost cu mult timp in urma un tanar ministru socialist si a terminat pe locul al patrulea in cursa pentru alegerile prezidentiale din 2012. Este reprezentantul indraznet si deschis al Frantei Insoumise: vrea o a sasea republica, justitie fiscala, incheierea cu austeritate si un o noua ordine ecologica, chiar scoaterea Frantei de la energia nucleara.
Cine va castiga?
A trecut ceva timp de cand sondajele s-au schimbat mult: Le Pen si Macron sunt la egalitate in primul tur, cu Fillon in spate cu peste sapte puncte, iar Hamon si Melenchon in jos.
In turul doi, Macron este de asteptat sa-l invinga pe Le Pen cu peste 20 de puncte. Fillon, daca ar ajunge in turul doi, l-ar invinge si pe Le Pen, dar cu o marja mai mica. Acest scenariu este mai incert, deoarece o mare parte din stanga ar avea greu sa voteze pentru Fillon.
Multi analisti se indoiesc ca Le Pen va putea castiga cu peste 50% din voturi in turul doi. Dar poate exista o surpriza. Le Pen are o baza de sprijin mai puternica: in sondaje, alegatorii Frontului National spun ca sigur isi vor sustine candidatul. Alegatorii Macron nu sunt atat de siguri.
O victorie Macron ar fi fara precedent: nu a existat niciodata un presedinte centrist la Palatul Elysee si nici un presedinte care sa nu aiba sprijinul politic si logistic al unuia dintre partidele traditionale de dreapta sau de stanga.
La alegerile trecute, sistemul in doua tururi a permis alegatorilor din stanga si din dreapta sa formeze un „front republican” unit impotriva oricarui candidat al Frontului National ajunge in turul doi.
Pana acum, au pastrat acel pact. Dar multi analisti se tem ca ar putea fi compromis acum. Ei spun ca alegatorii sunt atat de dezamagiti si vad politicienii ca fiind corupti si ineficienti, incat ar putea vedea pactul ca ajutand clasa politica sa-si salveze pielea, mai degraba decat un bastion impotriva extremismului.
Un sondaj recent a aratat ca 89% dintre alegatorii francezi cred ca politicienii nu ii asculta. Votul acestor oameni furiosi si demoralizati va fi decisiv. Si daca ar mai exista un alt eveniment neasteptat, cum ar fi un alt atac terorist, de exemplu, intreaga dinamica a campaniei ar putea fi afectata.
Ce se va intampla dupa alegeri?
La o luna de la turul doi al alegerilor prezidentiale, Franta va vota in alegerile legislative, care sunt si ele in doua tururi, pe 11 si 18 iunie. Depinde de rezultatul acestuia din urma daca presedintele ales poate forma un guvern.
Macron, care va prezenta candidati de la En Marche!, tanara sa miscare, ar trebui sa construiasca un nou tip de majoritate cu candidatii sai castigand locuri si, de asemenea, sa adauge deputati de centru din ambele parti ale spectrului politic.
Ar fi extrem de greu pentru Frontul National, care are in prezent doar doi deputati, sa ajunga la cele 289 de voturi de care Le Pen ar avea nevoie pentru a avea majoritate, ceea ce, in practica, ar scoate-o din cursa pentru guvernarea tarii.
In plus, Le Pen s-ar putea confrunta cu alte obstacole. De exemplu, articolul 88-1 din Constitutia Frantei spune ca Franta face parte din Uniunea Europeana. Schimbarea Constitutiei ar necesita sprijinul Camerei Inferioare si al Senatului si, de asemenea, in unele cazuri, un referendum.
Si in timp ce presedintii pot convoca un referendum fara sprijinul parlamentar, acestia au nevoie acum de aprobarea Curtii Constitutionale. In practica, Le Pen ar fi imposibil sa isi desfasoare plebiscitul „Frexit”, sa paraseasca UE.
