De la o stire vesela, cum ar fi cea legata de laba de urs gasita in bagajul unui chinez, prezentata ca fiind un picior de om, trecem la o stire mai trista, cum ar fi aceea ca premierul Ungureanu se lauda tamp ca a vandut a doua cea mai mare rezerva de cupru din Europa unei firme care nu are bani. De la o urma de laba (de urs) din bagajul unui chinez, la o umbra de om care nu a lucrat niciodata in viata lui, Ungureanu.
Nu stiu prin ce mecanisme subterane ne procopsim in ultima vreme doar cu ministri si prim-ministri care nu au lucrat niciodata in viata lor, dar au ajuns sa conduca destinele unei tari. Il dadeam anul trecut ca exemplu pe UTC-istul Emil Boc, care a terminat prima facultate in 1991, pe a doua in 1995 si apoi a sarit in lumea politici in anul 2000. Fostul presedinte al UASC Cluj a lucrat o scurta perioada ca profesor de istorie la o scoala din Cluj, apoi din 1994 pana in 1997 a fost asistent la Facultatea de Stiinte Politice si Administrative, iar intre 1997 si 2000 a fost lector universitar dr. la Facultatea de Stiinte Politice si Administrative. Aceasta deloc spectaculoasa evolutie profesionala a fostului premier este umbrita de multe CV-uri ale unor profesionisti din Romania care, din cauza ca nu au facut parte din conducerea UTC sau PCR, sunt tinuti pe tusa. Ce experienta a putut dobandi Emil Boc, ca lector la facultate de stiinte politice din Cluj, o facultate submediocra, pentru a putea construi un buget al unei Romanii aflate in criza? Ce relevanta are titlul de profesor de drept constitutional, cand ordonantele date de Guvernul sau au fost cele mai contestate de Curtea Constitutionala, poate din toata istoria moderna a Romaniei?
La fel este si succesorul si colegul sau de la UTC, Mihai Razvan Ungureanu. CV-ul sau nu ne arata ca acest individ ar fi lucrat undeva vreodata, la fel ca Emil Boc, a carui singura experienta non-politica este in mediul academic de la UBB, o serparie de nepotisme si relatii, o adevarata panoplie a non-valorii si incompetentei. MRU este si el, tot istoric, tot membru de vaza al UTC, la Iasi. Bursier al Soros, cu o activitate profesionala in lipsa. Burse peste burse, jurnalism la diferite reviste de cultura pretentioase, masterat in Studii Ebraice la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice și Evreiești si apoi un traseu academic parca clonat dupa cel al lui Emil Boc: profesor la Liceul de Filologie-Istorie “Mihai Eminescu” din Iași in 1992, preparator (1992-1995), asistent (1995-1998), lector (1998-2004) și apoi conferențiar (2004-2006) la Facultatea de Istorie a Universitații “Al. I. Cuza” din Iași. In anul 2007, devine profesor universitar de istoria moderna a Romaniei la Facultatea de Istorie a Universitații din București. Si din 1998, activitate politica: secretar de stat in MAE, ministru de externe in 2004, apoi director si SIE si prim-ministru.
Nu este de mirare ca vorbind despre privatizarea Cuprumin: “Cand o gaura neagra se vinde cu de patru ori pretul ei pe seama credibilitatii unui nou guvern si cand o oferta de actiuni este suprasubscrisa in proportie de 158% sunt simptome. Poate e o febra, dar ii rog pe sceptici sa conteze pe schimbare.” O asemenea declaratie poate fi facuta doar de cineva care nu are absolut nicio notiune elementara de economie, cineva care a scaldat-o o viata intreaga prin universitati facand filozofie, sau plimbandu-se prin lume pe banii lui Soros la burse. Adica premierul Romaniei. Cineva care a lucrat in viata sa, care poate poate are o mica afacere sau il duce mintea pana la colt ar putea sa explice ceea ce MRU nu poate sa inteleaga cu mintea lui de vesnic bursier si sef UTC de pe bancile scolii.
Nu conteaza ce datorii avea CupruMin. Datoriile au fost facute si prin achizitia de tehnologie necesara exploatarii. Bilantul contabil poate arata datorii, dar principalul indicator este cifra de afaceri. Zacamintele de 5 miliarde de dolari pe care le exploateaza Cuprumin nu sunt detinute de Cuprumin, deci nu au cum sa apara in acte ca depozite sau ceva similar. Daca Cuprumin ar fi fost listata la bursa, atunci zacamantul urias s-ar fi vazut in valoarea actiunilor si probabil pretul de pornire nu ar fi fost 57 de mil de euro, ci 1 miliard. Sunt niste lucruri logice si elementare, dar pe care MRU nu poate sa le priceapa, la fel cum probabil nu poate sa inteleaga nici cum de pot unii circula cu autobuzul, la ce folosesc facturile sau cum stau banii in banci si se inmultesc singuri.
Concluzia. Avem de-a face cu o dictatura a oamenilor care nu au lucrat niciodata, pregatiti de UTC sa fie sefi pe viata de la 16 ani, o adunatura de incompetenti care nu mai stiu nici sa treaca singuri strada. Romania are o generatie tanara de profesionisti care este tinuta pe tusa, ca sa se desfasoare liber acesti neica-nimeni. Nu s-a vrut nici acum numirea unui premier tehnocrat, cineva care sa stie macar tabla inmultirii, ci s-a vrut un expert in mirositul basinilor lui Soros si in sigilografie, ce dracu o fi fiind si aia si cu ce ajuta Romania sa creasca economic.
