Acasă Blog Pagina 186

Revista presei cu si despre Mircea Badea

Mircea Badea, cel care a ramas in istoria televiziunii romanesti prin spagatul pe care il facea cocotat pe doua scaune, s-a intors de ceva vreme pe micul ecran, “in nocturna”, sub pretextul prezentarii unei emisiuni de revista a presei. Acum, ce-i drept, foloseste un singur scaun, iar indemanarea nu si-o mai arata decat in manuitul sportiv al ziarelor din fata sa. Rolul de simplu cititor de stiri este, insa, dupa cate se pare, prea mic pentru o personalitate asa de complexa, iar formatul clasic al unei astfel de emisiuni prea rigid si ingust pentru jumatatea perechii de succes Mircea Badea si Oreste.

Prin urmare, telespectatorului noctambul ii sunt oferite, printre crampeiele de informatii de prin ziare, mostrele de intelepciune ale prezentatorului, deghizate in comentarii, pareri, nedumeriri si, uneori, chiar glume. Daca s-ar opri aici, lucrurile ar mai fi de inteles, iar eforturile sale ar putea trece drept tentative mai mult sau mai putin reusite de a condimenta si a face atractiva o emisiune cu un format mai putin spectaculos. Dar, spre ghinionul sau si al telespectatorilor, Badea nu se opreste.

Din cand in cand, profesoral, explica bietilor scribi de pe la ziare, de la inaltimea competentelor sale profesionale, cum anume trebuia tratat un subiect sau de ce un alt subiect nu merita atentie. Badea nu ramane insa nici la revista presei comentata, ci se incapataneaza sa o transforme intr-una personalizata, persoana in centrul atentiei fiind desigur Mircea Badea. Asadar, asistam din cand in cand la rafuieli cu traditionalii dusmani ai sai, Huidu si Gainusa, sau ii ascultam, “morti” de curiozitate, experientele personale. Saptamana trecuta eroul nostru s-a intrecut pe sine.

Aproape in fiecare seara si-a trimis telespectatorii, atatia cati il mai ascultau, la filmul “Milionari de week-end”. Desi nu pregeta cu laudele la adresa filmului, Badea trecea de cele mai multe sub tacere un amanunt esential pentru informarea corecta a telespectatorilor, amanunt care explica, de altfel, si avalansa de laude: in film juca, printre altii, chiar Mircea Badea, in propriul sau rol. Daca s-au gasit cativa care sa-i urmeze sfatul, prezentatorul nostru ar trebui sa fie fericit ca nu va auzi comentariile acestora, atunci cand isi va permite sa ii mai trimita la film.

Romania, cel mai important dintre viitorii membri ai NATO

AFP a transmis urmatoarea situatie comparativa a armatelor celor sapte tari prevazute a fi invitate la summitul de la Praga sa se alature organizatiei nord-atlantice.

* ESTONIA: Tara cu 1,4 milioane locuitori, avand o armata cu un efectiv de 4.100 oameni, dintre care jumatate recruti. 3.300 fac parte din fortele terestre, 500 din fortele marine si 300 din armata aerului. Bugetul militar pe anul 2002 reprezinta 2 la suta din Produsul Intern Brut (PIB).

* LETONIA: La o populatie de 2,36 milioane locuitori, are o armata, suplimentata si de garda nationala, care se ridica la 4.300 persoane. Nu are armament greu. Marina letona are un efectiv de 800 de oameni, in timp ce fortele aeriene dispun de 350 de oameni, neexistand insa avioane de lupta. Bugetul apararii constituie 1,75 la suta din PIB.

* LITUANIA: Tara de 3,5 milioane locuitori, cu o armata de 15.000 de persoane, dintre care 3.500 recruti. 13.000 fac parte din armata terestra, 1.000 din marina militara si 550 din fortele aeriene – restul serviciile auxiliare. Cheltuielile de aparare: 2 la suta din PIB.

* ROMANIA: Este cel mai important dintre viitorii noi membri ai aliantei, cu o populatie de 21,7 milioane locuitori. Armata Romana cuprinde 100.000 de persoane, fata de 300.000 in momentul prabusirii comunismului, la sfarsitul lui 1989. Cand reforma in curs va fi incheiata, la orizontul anului 2007, efectivul total al armatei va fi redus la 75.000 de persoane, din care 61.500 militari de cariera si 13.500 recruti. Fortele sale terestre vor dispune atunci de 45.800 oameni, fortele aeriene – de 13.250, marina – de 6.800, restul de 8.800 fiind repartizati altor servicii auxiliare. Bugetul pentru aparare se ridica la 2,38 la suta din PIB, echivalentul a 1,01 miliarde de dolari. In 2003, acest buget va spori.

* BULGARIA: La o populatie de 8 milioane de locuitori, Bulgaria dispune de o armata alcatuita din 53.000 de oameni, dintre care 7.700 militari de cariera. Pana in 2004, efectivele vor fi reduse la 45.000 de oameni. Bugetul apararii: 2,6 la suta din PIB.

* SLOVENIA: Creata in urma dezmembrarii Iugoslaviei, Slovenia (2 milioane de locuitori) si-a infiintat o armata proprie in 1991, cu prilejul unor scurte ciocniri cu fosta armata populara iugoslava. Armata slovena numara, in prezent, 5.700 militari de cariera si 5.500 recruti. Pana in 2004, va fi complet profesionalizata. Aviatia si marina militara sunt, practic, inexistente. Bugetul militar: 1,6 la suta din PIB.

* SLOVACIA: La o populatie de 5,4 milioane de locuitori, poseda o armata al carui efectiv se ridica la 33.000 de oameni, care va fi complet profesionalizata in 2006. In acel moment, efectivul ei se va ridica la 15.500 de militari. Bugetul apararii: 2,05 la suta din PIB.

1...184185186Pagina 186 din 186

Tot ceea ce se petrece in prezent in politica, cultura, si economie, se gaseste pe adevarulonline.ro, un site pentru care informatia transparenta este cea mai importanta. Asadar, echipa adevarulonline.ro isi tine cititorii in permanenta conectati atta la domeniile mentionate mai sus cat si la altele, precum lifestyle, sanatate, sport, sau monden. Ne place sa oferim cele mai de actualitate si utile informatii, si tocmai de aceea facem tot posibilul sa fim noi insine la curent zi de zi, ora de ora, cu absolut tot ceea ce se intampla in jur.