In 2006, Ministerul Muncii va beneficia de cel mai mare buget alocat vreodata – 8,1% din PIB, adica 269.000 de miliarde de lei. Banii vor fi destinati cresterii valorii punctului de pensie cu 9,3 la suta, schimbarii modalitatii de plata a indemnizatiilor de somaj, care de anul viitor vor fi corelate cu perioada de cotizatie, acordarii altor indemizatii aflate in plata Ministerului Muncii si asigurarii venitului minim garantat care, de la 1 ianuarie, va putea fi primit doar de cei defavorizati si nu de “saraci” cu telefoane mobile, cum s-a intamplat pana acum.
Anuntul a fost facut de premierul Tariceanu si ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, la finalul a trei ore de inspectie privind activitatea ministerului pe 2005. In urma inspectiei, premierul a conchis ca Gheorghe Barbu si subordonatii sai merita felicitari in special pentru ca au reusit sa finalizeze programul de recorelare a pensiilor cu un an mai devreme decat fusese stabilit. Batranii care nu au reusit ca sa aduca in acest timp record dovezile privind salariile avute in campul muncii mai au la dispozitie trei ani. Recorelarea se va relua la cerere, urmand ca in cazul in care se va dovedi ca au dreptul la o pensie mai mare sa primeasca banii retroactiv. Cei 3.000 de oameni care au muncit la recorelare vor fi pastrati in sistem si anul viitor pentru a pune la punct o baza de date la nivel national care va cuprinde toate cartile de munca din Romania.
Un alt motiv de bucurie pentru premier a fost „dezghetarea” activitatii Inspectiei Muncii. In 2005, legislatia a fost modificata, iar primele semne ale sanctionarii reale a muncii „la negru” si „la gri” s-au remarcat la societatea agricola Pomicola Baltati amendata cu 1 miliard de lei, pentru 52 de muncitori fara forme legale. „Au aparut voci care ne acuza ca, prin asemenea amenzi, distrugem capitalismul romanesc. Le raspund ca nu este asa, legea trebuie respectata, oamenii au nevoie de pensii, de asigurari de sanatate, iar bugetul are nevoie de contributiile tuturor celor care realizeaza venituri”, a spus Tariceanu.
In ceea ce priveste planurile pentru anul viitor, premierul a discutat cu conducerea Ministerului Muncii masurile necesare pentru functionarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale si optiuni pentru imbunatatirea mediului de afaceri – modificarea Legii patronatelor si a Legii contractelor colective de munca. Premierul a catalogat drept „caraghioase” pretentiile patronilor de a primi alocatii de la stat pentru constituirea si functionarea confederatiilor si a federatiilor patronale. Ziarul „Gandul” a publicat o propunere semnata de majoritatea liderilor confederatiilor patronale reprezentative din Romania in care se cerea ca statul sa aloce 1% din impozitul pe venitul lunar incasat, iar angajatorii, indiferent daca sunt afiliati sau nu unei organizatii patronale sa cotizeze cu 0,25% din salariul minim brut pentru fiecare angajat.
Asta insemna o „sponsorizare” obligatorie a structurilor patronale de circa 300 de miliarde de lei pe an. Ieri, premierul le-a taiat insa patronilor orice speranta. „Ar fi o premiera in Europa sa subventionam patronii. Numai grija patronilor n-o aveam. Ii vom ajuta sa-si gaseasca sedii, in tara si in strainatate, dar locatiile le vor plati din banii lor, nu din banii nostri”, a explicat Tariceanu.
