Stim desigur ca in aceasta lume in care totul se traieste la intenstate maxima, a avea o casnicie fericita este pe cale sa devina o utopie. La polul opus, rata divorturilor creste. Casatorii inceiate la anii maturitatii (adica peste 30de ani) se destrama si aproape ca nici nu ne mai intereseaza motivele.
Dincolo de statistici raman insa adevarate drame, rauri de lacrimi nesterse poate de nimeni si oameni nefericiti care nu au curajul sa se intrebe ce s-a intamplat.
Probabil ca cel mai puternic rol in aceasta drama il are educatia de acasa. Societatea, desi peste tot se afirma egalitatea intre sexe, nu ne ofera nici o alternativa.
Fetitele sunt crescute cu ideea de ca, intr-o buna zi trebuie sa devina mame, gospodine si, ce este mai rau, ca nu au niciun cuvant de spus. Sub pretextul unei sintagme invechite “femeia tine casa, ea face si desface intr-o casa…”, fetelor li se ia dreptul la fericire proprie, la personalitate, la exprimare.Pentru ca, stim bine, ca sa ridicamo familie, ar trebui sa suportam foarte multe si, mai presus de toate,sa punem fericirea celorlalti pe primul plan.
Apoi mai intervin si parintii. Cei mai multi dintre ei doresc sa-si traiasca propriile neimpliniri pe seama copiilor. Astfel tanara familie suporta presiune parinteasca si uita ca ar trebui sa-si traiasca propriul vis, sa-si creeze propria familie dupa dorintele lor. Din pacate acest neajuns se repeta la nesfarsit daca nu se gaseste un cuplu hotarat sa rupa lanturile trecutului si, cu orice risc sa-si duca visul la bun sfarsit.
Pornind de la motivele de mai sus, stiu ca exista femei care, odata maritate, traiesc prin partener: nu au idealuri proprii, nu stiu ce sa-si doreasca. Ele stiu doar sa viseze pentru familie, uitand sau poate ca nu au stiut niciodata, ca familia are la baza un cuplu. Si, intr-o buna zi apar conflicte iar intr-un final, acele acte care destrama totul.
Bineinteles ca exista si alte motive care contribuie la destramarea unei casnicii. Atunci cand banii devin o prioritate in familie, cand fericirea se pretuieste prin ceea ce ti-ai luat sau unde ai fost, apar problemele. Din pacate banii fac si diferenta in multe prietenii. Statutul social este un mare impediment in mentinerea unor prietenii. Cand insa acest flagel intra in “casa” nu mai este rost de trai si, din nou, avocatii apar la usa cu hartii de divort.
Daca insa te uiti in ograda barbatilor, constati ca, in fapt, totul se reduce la liniste, sex si libertate, la ceea ce stiu ei ca inseamna un cuplu – fara probemele ratelor, a copiilor ce merg la scoala, ci doar relaxare de cuplu.
In principu, oricare ar fi motivul care a dus la divort, eu cred ca aceasta decizie nu poate fi luata unilateral. Ea trebuie discutata si eventual, remediata.
In fond, fiecare relatie are zile bune si zile rele si asta inseamna un efort in doi. Nu fugim la primul semn de dezechilibru ci stam alaturi la bine si la rau. Si, cel mai bine ar fi ca aceste decizii sa fie luate fara influente din exterior.
